Prețul cerut este de 4,2 milioane de euro.
Compania Poiana Aluniș, cea care deține Hotel Miraj, este deținută de Silvia Niță, soția fostului ministru PSD, care deține 86% din acțiuni, în timp ce restul de 14% din titluri sunt ale companiei UPRUC POL, firmă deținută tot de familia fostului ministru.
Firma a încheiat anul trecut cu afaceri de 919.000 de lei și un profit de 13.000 de lei, având un număr mediu de cinci angajați.
„Într-una dintre cele mai cunoscute destinații montane din România, Hotel Miraj ocupă o proprietate de 6.347 mp, într-un cadru dominat de pădure și de peisajul Masivului Postăvarul.
Clasificat la 4 stele, hotelul reunește infrastructura unei afaceri hoteliere complete cu avantajul unui teren generos, într-o zonă în care proprietățile de asemenea dimensiuni sunt tot mai rare”, este anunțul citat de BizBrașov.
Construit în 2008, Hotel Miraj are un regim de înălțime S+P+2E+M, o suprafață construită desfășurată de 2.030 mp și o amprentă la sol de 810 mp.
Capacitatea de cazare este formată din 30 de camere, cu suprafețe cuprinse între 17 și 19 mp, și patru apartamente de peste 30 mp fiecare.
Constantin Niță a fost președintele organizației județene PSD Brașov timp de aproape două decenii, mai exact în perioada 1997 – 2016.
A fost ales pentru prima dată la conducerea filialei județene în anul 1997 (când partidul se numea PDSR). Anterior, între 1994 și 1997, deținuse funcția de vicepreședinte al organizației municipale Brașov.
A condus filiala până în martie 2016, când și-a anunțat demisia și retragerea definitivă din toate funcțiile de conducere din partid, pe fondul problemelor sale cu legea și al trimiterii sale în judecată de către DNA.
A ocupat funcția de Ministru pentru IMM-uri, Comerț și Mediul de Afaceri în cabinetul Emil Boc (2008–2009) și, ulterior, pe cea de Ministru al Energiei.
Niță a executat în total aproximativ 2 ani și un mandat parțial de închisoare din pedeapsa totală de 4 ani, executarea fiind împărțită în două perioade distincte din cauza unor decizii ale Curții Constituționale (CCR). În prima perioadă, în 2018, a stat în penitenciar timp de aproximativ 6 luni.
A fost eliberat în decembrie 2018 după ce a contestat completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, în urma unei decizii istorice a CCR. În noiembrie 2022 s-a întors după gratii.
După rejudecarea contestațiilor, decizia de condamnare la 4 ani a fost menținută, astfel că s-a reîntors în penitenciar pe 25 noiembrie 2022. A executat restul pedepsei până la data de 31 mai 2024 (încă 1 an și 6 luni), când a fost eliberat condiționat de magistrați.
Adunând cele două perioade, acesta a petrecut efectiv aproximativ 2 ani în spatele gratiilor, restul pedepsei fiind considerat executat prin beneficiile legii (vârstă, zile câștigate prin muncă sau comportament).
