„Cred că nu e neapărat neînțeles sistemul de pensii, cred că e, în primul rând, ignorat de foarte mulți dintre noi. Pentru că avem foarte mult timp până la momentul ieșirii la pensie, tindem să amânăm orice discuție și începem să le acordăm importanță doar când ne apropiem de momentul pensionării.
Asta, din păcate, pentru că în ceea ce privește viitorul, atunci când vorbim de pensia publică, nu este foarte roz, este chiar foarte gri, este foarte sumbru", a declarat George Moț, fondator desprepensiiprivate.ro, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
El estimează că în următorii cinci ani între 200.000 și 300.000 de persoane din generațiile numeroase de „decreței" vor ieși la pensie, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe sistemul public.
Pilonul 1 funcționează pe principiul redistribuirii contribuțiilor plătite de angajații actuali către pensionarii actuali. Modelul a fost conceput într-o perioadă în care populația activă era mult mai numeroasă decât cea pensionată, iar speranța de viață era mai redusă.
„Sistemul public de pensii funcționează foarte simplu, de fapt. Și anume, în sistemul public de pensii se iau bani de la salariați, prin taxe. Este ceea ce se numește CAS, Contribuția de Asigurări Sociale. Aceea e taxa pentru pensie, cum o știm noi. Ei bine, se colectează, se taxează salariații actuali, statul ia acei bani și imediat, cu acei bani, plătește pensionarii de astăzi", a explicat Goerge Moț.
Problema este că structura demografică s-a schimbat. Oamenii trăiesc mai mult, în timp ce generațiile tinere sunt mai reduse numeric și au, în medie, mai puțini copii. Astfel, raportul dintre populația activă și cea pensionată se deteriorează.
Potrivit acestuia, problema nu este una care a apărut recent, ci se acumulează de mai multe decenii. În aceste condiții, el consideră inevitabilă apariția unor dificultăți majore în sistem.
„Asta se va întâmpla, va crăpa în cele din urmă. Ce se va întâmpla și, din păcate, ceea ce vedem ca metode de soluționare luate de guvernanți sunt toate doar când a luat casa foc. Venim atunci și aruncăm un pahar cu apă. Deci sunt doar măsuri luate în ultimă instanță", a spus el.
Modificarea formulelor de calcul și a legislației pensiilor publice reprezintă, în opinia sa, soluții de etapă. Goerge Moț estimează că, pe măsură ce presiunea demografică va crește, România va ajunge inclusiv la majorarea vârstei de pensionare peste nivelul actual de 65 de ani, deși consideră că aceasta nu este cea mai bună soluție.
Pentru persoanele aflate în prezent la 30-40 de ani, strategia ar trebui să includă economisirea individuală și utilizarea sistemelor private de pensii. Moț împarte opțiunile în funcție de libertatea de decizie: Pilonul 1 oferă practic zero control individual, Pilonul 2 permite alegerea fondului, Pilonul 3 permite atât alegerea fondului, cât și a contribuției, iar investițiile făcute individual oferă libertate totală.
În cazul Pilonului 2, diferența esențială față de sistemul public este că banii nu sunt utilizați imediat pentru plata pensiilor curente, ci sunt investiți într-un cont individual.
„În schimb, la Pilonul 2 de pensii, ne construim propria pensie. Nu e ca la pensia publică, în care noi, ca salariați, plătim pensionarii, ci acolo să ne plătim pe noi înșine. De ce? Pentru că ceea ce contribuim la Pilonul 2 este investit într-un cont individual pe numele fiecăruia", a declarat Moț.
Contribuția la Pilonul 2 este în prezent de 4,75% din salariul brut și este direcționată din contribuția CAS deja datorată, astfel încât nu reprezintă o diminuare suplimentară a salariului net.
Fondurile de pensii private investesc banii participanților, iar randamentele au fost susținute inclusiv de evoluția pieței bursiere. George Moț a arătat că în ultimul an au existat randamente de 20%-30% pentru unele perioade/fonduri și estimează că rezultatele ar putea atinge noi recorduri dacă evoluția piețelor se menține.
Valoarea medie acumulată în conturile participanților la Pilonul 2 este influențată atât de persoanele care abia au intrat în sistem, cât și de cele care au ajuns deja la pensionare.
El indică o valoare medie a activului de aproximativ 40.000 de lei pentru participanții ajunși în această etapă, subliniind că sistemul privat permite plata pensiei și în situații precum invaliditatea sau atingerea limitei de vârstă.
Unul dintre principalele riscuri pentru sistemul privat este intervenția statului asupra modului în care participanții își vor încasa banii. Activele fondurilor depășesc 200 de miliarde de lei, ceea ce generează, în opinia sa, un interes politic semnificativ.
„Într-adevăr, vorbim de bani mulți, adică am văzut peste 200 de miliarde de lei active. Și clar, este foarte mare interes din partea politicului să beneficieze cumva de acești bani. Din păcate, o parte din riscuri s-au manifestat deja. Chiar dacă nu este efectiv o naționalizare, totuși statul a reușit să aducă sub controlul propriu atât Pilonul 2, cât și Pilonul 3, mă refer aici în ceea ce privește modalitatea de plată", a afirmat el.
George Moț atrage atenția asupra modificărilor legislative privind plata pensiilor private, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Potrivit acestuia, noul mecanism reduce libertatea participantului de a stabili nivelul plăților lunare.
„Legea prevede că statul vine și îți spune cât vei primi pensie în fiecare lună. Chiar dacă vorbim de pensia privată. Și pot să spun și cât vei primi pensie. Vei primi pensie 1.281 de lei. De ce cifra aceasta atât de exactă? Pentru că legea prevede că este indemnizația socială, sau cum era știută pe vremuri, pensia minimă", a spus fondatorul desprepensiiprivate.ro.
El consideră problematică situația în care valoarea de referință rămâne înghețată, în timp ce activele din fondurile private continuă să producă randamente. În acest scenariu, participantul ar avea bani acumulați și profituri în cont, dar o capacitate mai redusă de a decide cum îi utilizează.
Un avantaj important al pensiilor private este, în schimb, posibilitatea transmiterii banilor către moștenitori. Spre deosebire de Pilonul 1, unde contribuțiile nu formează un cont individual transmisibil, în Pilonul 2 și Pilonul 3 sumele acumulate, inclusiv rezultatele investițiilor, pot reveni moștenitorilor în cazul decesului participantului.
„Pot să revină integral. Acest lucru, hai să îl împărțim puțin în două momente. Momentul anterior ieșirii la pensie și momentul după ce ieși la pensie. În sistemul public de pensii, dacă decesul intervine înainte să ieși la pensie, ai pierdut toți banii aceia. În schimb, la Pilonul 2 și la Pilonul 3, nu. Nu-i pierzi. Chiar dacă decesul intervine înainte să ieși la pensie. Primești contribuția, de fapt, plus profitul, tot îl primesc moștenitorii", a explicat Goerge Moț.
Pilonul 3 oferă o libertate mai mare de economisire. Participantul își poate stabili contribuția, în limita de 15% din salariul brut, și poate decide dacă virează bani lunar sau în funcție de propriile posibilități. Există, totodată, deduceri fiscale de până la echivalentul a 400 de euro anual, iar contribuțiile pot fi realizate de angajat, angajator sau de amândoi.
„Pilonul 3 se mai numește pensie facultativă. Și este un tip de pensie foarte asemănător ca structură, ca funcționare, cu Pilonul 2, doar că vine cu avantajele acelea de libertate de care vorbeam la început. Și anume, tu stabilești valoarea contribuției. Este, într-adevăr, un plafon maxim, nu poți să contribui mai mult de 15% din salariul tău brut, dar până acolo ai libertate să-ți stabilești singur cât vrei să contribui", a declarat el.
George Moț consideră că Pilonul 3 este potrivit pentru orice persoană care își dorește un venit suplimentar la pensionare, cu condiția ca suma economisită să fie suficient de relevantă. În plus, la Pilonul 3 participantul poate alege mai multe fonduri, ceea ce permite diversificarea.
În alegerea unui fond, el recomandă ca randamentul să fie analizat împreună cu nivelul costurilor, nu separat.
„Eu nu mi-aș alege niciodată fondul în funcție strict de nivelul costului, ci, într-adevăr, costul este un indicator important, dar aș vedea mai întâi care este randamentul, care este profitul pe care îl obține și l-aș ajusta cu costul", a spus el.
Potrivit acestuia, fondurile de Pilon 3 au strategii de investiții similare cu cele din Pilonul 2 și pot înregistra randamente comparabile. Unele dintre fondurile cu cele mai bune rezultate sunt cele care au o expunere mai ridicată pe acțiuni.
În ceea ce privește Pilonul 4, reprezentat de pensiile ocupaționale, George Moț consideră că România are, până acum, un rezultat slab. La aproximativ șase ani și jumătate de la adoptarea legislației, există un administrator autorizat, însă niciun fond de pensii ocupaționale funcțional.
„Pilonul 4 este povestea de eșec, să zic așa, nu este povestea de succes, nu este o poveste de succes în România. E un eșec pentru că suntem la șase ani și jumătate de când a fost adoptată legea privind pensiile ocupaționale. S-a autorizat un administrator, dar nu avem niciun fond de pensii. Deci nu există niciun fond de pensii", a declarat el.
În schimb, o posibilă evoluție a pieței ar putea veni din zona pensiilor paneuropene. Aceste produse oferă participanților un nivel mai ridicat de control asupra strategiei de investiții, inclusiv posibilitatea de a stabili proporția investită în instrumente cu venit fix și în acțiuni.
Strategia poate fi modificată în funcție de vârsta participantului. Mai agresivă în perioada de acumulare și mai conservatoare pe măsură ce acesta se apropie de pensionare. Modelul, cunoscut drept „lifecycle", urmărește reducerea riscului investițional pe măsură ce se apropie momentul retragerii.
