INTERVIU Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs, Philip Morris România: Reglementarea ar trebui să țină cont de diferențele reale dintre produse

Sunt produsele fără fum mai puțin dăunătoare decât țigările clasice și ce spun dovezile științifice disponibile?

Da, dovezile științifice disponibile arată că produsele fără fum pot fi o alternativă mai puțin dăunătoare comparat cu continuarea fumatului, atunci când înlocuiesc complet țigările. Motivul principal este absența arderii tutunului în cazul produselor fără fum. Dacă ne referim la țigări, acestea ard tutunul pentru a furniza nicotină, iar procesul de ardere generează fum care conține niveluri ridicate de substanțe toxice asociate bolilor cauzate de fumat. Produsele fără fum furnizează nicotină fără a arde tutunul, ceea ce poate reduce semnificativ expunerea la aceste substanțe comparativ cu fumatul continuu.

Este, însă, foarte important să înțelegem că „mai puțin dăunător” nu înseamnă „sigur”, „sănătos” sau „fără riscuri”. Produsele fără fum conțin nicotină, care creează dependență, și nu sunt destinate nefumătorilor, minorilor, femeilor însărcinate sau altor categorii vulnerabile.

Din perspectivă de sănătate publică, cea mai bună alegere rămâne renunțarea completă la consumul de tutun și nicotină. Totuși, milioane de fumători adulți nu renunță. Pentru aceștia, existența unor alternative fără fum fundamentate științific și accesul la informații corecte despre diferențele de risc dintre produse reprezintă un element important al conceptului de reducere a efectelor nocive asociate fumatului.

De ce a devenit reducerea riscurilor asociate fumatului un subiect atât de important în ultimii ani?

Reducerea riscurilor asociate fumatului a devenit un subiect important pentru că, deși prevenția și renunțarea rămân esențiale, realitatea arată că foarte mulți adulți continuă să fumeze. Iar atunci când renunțarea nu se întâmplă imediat, apare o întrebare legitimă de sănătate publică: cum putem reduce impactul acestui comportament pentru cei care altfel ar continua să fumeze?

În ultimii ani, discuția a devenit mai relevantă și datorită progresului științei și tehnologiei, care a făcut posibilă dezvoltarea unor alternative fără fum. Acestea nu sunt lipsite de riscuri și nu înlocuiesc renunțarea la tutun și nicotină, dar pot fi o opțiune pentru fumătorii adulți care nu renunță dacă sunt fundamentate științific, reglementate corespunzător și comunicate responsabil. Din această perspectivă, reducerea riscurilor sau harm reduction nu este o relaxare a politicilor de control al fumatului, ci o completare a lor. Prevenția, protejarea minorilor și sprijinirea renunțării trebuie să rămână prioritare. Însă, pentru adulții care continuă să fumeze, accesul la informații corecte despre alternative și despre diferențele dintre produse poate contribui la decizii mai bine informate.

De aceea, astăzi, reducerea riscurilor este inclusă în tot mai multe discuții de sănătate publică pentru că este o abordare pragmatică, care pornește de la realitatea comportamentelor existente și caută soluții suplimentare pentru a reduce povara fumatului asupra societății.

Ce spune astăzi comunitatea medicală despre rolul alternativelor fără fum?

Comunitatea medicală este în general de acord asupra unui punct esențial: cea mai bună opțiune pentru sănătate este renunțarea completă la fumat și la nicotină. Diferențele apar atunci când vorbim despre fumătorii adulți care nu renunță. Pentru aceștia, unele autorități și organizații de sănătate publică iau în calcul reducerea riscurilor ca abordare complementară, în timp ce altele rămân mai prudente, invocând nevoia de date suplimentare privind efectele pe termen lung.

Există țări care au integrat această abordare în politicile publice. Marea Britanie și Noua Zeelandă includ produsele de vapat cu nicotină în discuția despre renunțarea la fumat, cu accent pe fumătorii adulți și pe protecția minorilor și a nefumătorilor. În alte piețe, precum Japonia sau Suedia, reducerea ratei  fumatului este asociată cu trecerea unui număr important de fumători la dispozitivele care încălzesc tutunul sau produse cu nicotină pentru uz oral. Aceste exemple sunt relevante, dar trebuie înțelese corect: ele nu arată că produsele cu nicotină sunt lipsite de riscuri, ci că politicile diferențiate, bazate pe profilul de risc al produselor, pot avea un rol în reducerea fumatului.

Dezbaterea reală nu este între „sigur” și „periculos”, ci între două obiective care trebuie urmărite în același timp: pe de o parte, reducerea riscurilor pentru adulții care fumează și nu renunță; pe de altă parte, prevenirea consumului de nicotină în rândul minorilor, nefumătorilor și altor categorii cărora aceste produse nu le sunt destinate.

Cum se poziționează România în raport cu această dezbatere la nivel internațional?

În România, discuția este încă în formare și adesea polarizată. Mesajul medical principal trebuie să rămână clar: renunțarea completă la fumat este prima recomandare. Dar pentru adulții care nu fac acest pas, este util ca discuția să includă informații corecte despre diferența dintre produsele care ard tutunul și cele care nu implică ardere. Această informare trebuie făcută riguros, fără a minimiza riscurile și fără a prezenta alternativele fără fum ca produse sigure.

Legislația trebuie să protejeze ferm minorii și nefumătorii, iar comunicarea publică trebuie să fie responsabilă. În același timp, reglementarea ar trebui să țină cont de faptul că produsele cu tutun și nicotină nu au toate același profil de risc. O abordare proporțională poate permite fumătorilor adulți acces la informații corecte și la produse reglementate, menținând în același timp restricții ferme privind vânzarea către minori, promovarea iresponsabilă și utilizarea de către persoane care nu fumează.

Pe scurt, România are nevoie de o dezbatere mai echilibrată: prevenție, sprijin pentru renunțare și protecție strictă a minorilor, dar și informare corectă, bazată pe dovezi, pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze. Interdicțiile generale sau măsurile care nu țin cont de diferențele dintre produse riscă să mențină confuziile și să limiteze accesul fumătorilor adulți la informații relevante pentru decizii informate.

Ce nivel de încredere au experții în cercetările dedicate produselor fără fum?

Nivelul de încredere al experților este mai ridicat atunci când vorbim despre reducerea expunerii la substanțe nocive și mai prudent atunci când discutăm despre efectele pe termen lung, utilizarea duală sau impactul la nivelul întregii populații.

Există un consens tot mai clar că eliminarea arderii schimbă fundamental profilul acestor produse față de țigări. Țigările ard tutunul și produc fum, iar fumul conține niveluri ridicate de substanțe nocive. Produsele fără fum nu elimină riscul, dar, atunci când sunt fundamentate științific și când fumătorii adulți trec complet la ele, pot reduce expunerea la multe dintre aceste substanțe. În același timp, prudența rămâne necesară. Reducerea expunerii nu înseamnă absența riscului, iar efectele pe termen lung trebuie monitorizate în continuare. De aceea, cercetarea trebuie să fie transparentă, reproductibilă și evaluată constant, inclusiv prin studii independente și analize ale autorităților publice.

Sursa cercetării contează, desigur. Studiile realizate de industrie pot aduce date relevante, dar ele trebuie privite în contextul mai larg al dovezilor disponibile: cercetări independente, evaluări ale autorităților, revizuiri științifice și monitorizare după introducerea produselor pe piață. Acesta este standardul firesc pentru orice produs care are implicații pentru sănătatea publică.

Pe scurt, experții acceptă tot mai mult ideea că nu toate produsele cu tutun sau nicotină au același profil de risc. Dar această diferențiere trebuie însoțită de reguli clare: produsele fără fum nu sunt pentru nefumători sau minori, nu trebuie prezentate ca fiind lipsite de riscuri, iar reglementarea și comunicarea publică trebuie să fie proporționale cu dovezile științifice disponibile.