Leul va cădea în fața euro. Se va deprecia până la 5,3246 lei în 6 luni și 5,3893 lei într-un an - proiecții CFA

Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,3246 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,3893 lei pentru un euro, conform proiecțiilor CFA.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 48% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, 33% o scădere, iar 19% o creștere.

De asemenea, 59% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 33% că sunt corect evaluate.

CITEȘTE ȘI VIDEO Luca Niculescu, la votul de învestire, anunță indexarea pensiilor de la anul și ajutoare pentru cei cu venituri reduse. Cota unică rămâne neatinsă și pact energetic pe 10 ani - ”Sunt premier independent, dar voi avea autoritate!”

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a scăzut față de exercițiul anterior cu 0,3 pp și a înregistrat o valoare medie a anticipațiilor de 5,5% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 au rămas în jurul lui 0% (0,1%), fiind înregistrate și opinii de recesiune.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 62% în următoarele 12 luni.

În contextul războiului din Iran, a fost introdusă și o întrebare referitoare la anticipațiile privind evoluția prețului petrolului Brent în următoarele 6 luni. Conform răspunsurilor, participanții anticipează un preț (media anticipațiilor) de 92 USD/baril. 

CITEȘTE ȘI Bucureștiul pierde în fața orașelor regionale. A atras mult sub potențial din investițiile imobiliare comerciale din România

Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 15 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.

Banca Națională a României vede inflația peste nivelurile anticipate anterior, ca urmare a scumpirii carburanților și energiei, dar și pe fondul deprecierii leului. Banca vede în continuare riscuri ridicate la adresa cursului de schimb, atât ca urmare a contextului internațional, cât și a celui intern, legat de finanțarea deficitelor - inclusiv structura finanțării - și stabilitatea politică.

De altfel, incertitudini mari vin și din măsurile ce vor fi luate începând cu anul viitor pentru reducerea în continuare a deficitului fiscal. Economia este așteptată să scadă în trimestrul al treilea.

Inflația va fi în creștere și va urca peste nivelul anticipat de 6,1% la finele anului curent, arată noua evaluare a Băncii Naționale a României, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie. Rata anuală a urcat deja la 6,6% în septembrie, de la 6,2% în august, după ce coborâse de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie.

Creșterea peste așteptări a inflației este pusă de BNR pe seama scumpirii combustibililor și a energiei, precum și pe creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, în contextul războiului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din această vară, precum și pe deprecierea leului, arată BNR, care notează și creșterea anticipațiilor inflaționiste.

Moneda românească a atins un nou minim istoric la începutul lunii octombrie, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și pe fondul situației politice interne, arată BNR.

CITEȘTE ȘI Luxul second hand din China pune probleme mărcilor occidentale

„Riscurile la adresa cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuația accentuată a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore și ale celor din regiune, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, alături de structura finanțării acestora, precum și incertitudinile generate de situația politică internă”, arată minuta.

Interesant este că BNR menționează, cel puțin pentru prima dată în ultimii ani, avertismente cu privire la structura finanțării deficitelor. Recent, investițiile străine directe, care finanțau aproape o treime din deficitul de cont curent, au scăzut abrupt, în timp ce emisiunile de obligațiuni pe piețele internaționale au fost amânate după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură în primăvară.

BNR subliniază că este importantă stabilitatea politică și guvernamentală, dar și scăderea în continuare a deficitului bugetar, potrivit angajamentelor față de Comisia Europeană, alături de atragerea de fonduri UE, factori care să ducă la îmbunătățirea percepției de risc.

Și perspectivele politicii fiscale sunt însă incerte, arată BNR, mai ales în ceea ce privește evoluția deficitului începând cu anul viitor.

„În același timp, au fost evidențiate incertitudinile mari ce rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv”, arată BNR.

CITEȘTE ȘI GRAFICE România, “campioană” în lume la creșterea insolvențelor în 2026 și 2027. “Mediul de afaceri este afectat de presiunile fiscale, politice și inflaționiste”

Deficitul fiscal ar trebui să scadă în 2027 la circa 5% din PIB (în acord cu CE sunt prevăzute ținte privind limitarea cheltuielilor), de la circa 6% în acest an. BNR nu vorbește însă de o țintă de deficit, ci doar de scăderea în continuare a acestuia.

Politica salarială a statului, după doi ani în care salariile în sectorul bugetar au fost înghețate, generează incertitudini și cu privire la dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, mai arată BNR. Totodată, în piața muncii sunt presiuni venite și din inflația ridicată și decalajele între cererea și oferta de muncă în unele sectoare. Pe de altă parte, arată banca centrală, presiunile asupra costurilor cu forța de muncă au scăzut puternic în context istoric în ultimul an.

BNR notează însă o reaccelerare a costurilor cu forța de muncă în industrie, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim. Datele privind veniturile reale s-au ameliorat în ultimele luni, pe fondul scăderii inflației și a urcării dinamicii salariale.

Economia este așteptată să scadă în termeni anuali în trimestrul al treilea din acest an, BNR menționând aici ca sursă dinamica în scădere a investițiilor, în timp ce agricultura este așteptată să aibă o contribuție pozitivă.

În trimestrul al doilea economia a stagnat față de trimestrul precedent, după o scădere de 0,1% în primul trimestru. În termeni anuali, contracția s-a redus de la 1,2% la 0,4%, pe fondul creșterii investițiilor.

CITEȘTE ȘI Deschidem mai multe locuri de cazare decât reușim să umplem. Harta turismului se schimbă: românii apasă frâna, străinii accelerează TABEL

Banca centrală se așteaptă ca deficitul de cerere să se adâncească în perioada următoare, însă ca efectele acestei evoluții să se manifeste cu un decalaj de timp. Consumul mai slab va favoriza scăderea inflației pe termen mediu, inclusiv în contextul procesului de consolidare bugetară.

Riscurile la adresa evoluției inflației vin din posibila scumpire mai accelerată a petrolului și a altor materii prime.

BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an, cu voturile unanime ale Consiliului de Administrație, nivel la care se află din august 2024.