S-a descoperit că observațiile depuse de către acesta conțin numeroase erori privind jurisprudența Curții.
Printre acestea se numără citarea unor cauze inexistente, citarea unor paragrafe fictive din hotărâri și decizii autentice ale Curții, precum și citarea unor cauze existente, dar irelevante pentru argumentele invocate sau care contrazic în mod flagrant susținerile pe care pretind că le sprijină.
Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a descris greșelile drept 'inexactități' și 'erori de citare'.
În schimb, Camera a constatat că documentul cuprinde erori numeroase, repetate și de substanță, corespunzând unui tipar, nu simple greșeli de citare izolate, drept pentru care a concluzionat că avocatul nu și-a respectat îndatoririle profesionale și deontologice impuse de Curte, obligații care se regăsesc și în dreptul intern.
Camera a transmis Președintelui Curții o propunere motivată de excludere a avocatului de la reprezentarea justițiabililor în fața Curții, pe o perioadă de doi ani. Președintele a aprobat propunerea.
Camera a avut în vedere Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic al avocatului român, precum și jurisprudența Curții, potrivit cărora avocații au obligația de a acționa ca buni profesioniști, dovedind, totodată, în fața Curții, un grad înalt de diligență profesională.
Această obligație ar fi trebuit să însemne, din partea avocatului, verificarea independentă și atentă a tuturor referințelor și argumentelor de jurisprudență generate de programele de tip IA, prin raportarea lor la surse autorizate, în speță, la baza de date cuprinzând jurisprudența Curții (HUDOC), înainte de depunerea lor la Curte.
Camera a luat în considerare și declarația prin care avocatul a recunoscut că nu a verificat în mod corespunzător toată jurisprudența citată, dar a conchis că această recunoaștere reprezintă o minimalizare a situației de fapt. În cazul anumitor referințe de jurisprudență nu s-a efectuat niciun fel de verificare. Concluzia Camerei s-a întemeiat pe faptul că multe erori aveau caracter repetitiv și ar fi putut fi detectate cu ușurință printr-o simplă verificare a HUDOC.
Camera a mai constatat că maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiției. După semnalarea erorilor, Curtea a fost pusă în situația de a aloca o lungă perioadă de timp pentru verificarea observațiilor, de a demara procedura în temeiul Articolului 44D și de a purta o amplă corespondență cu ceilalți actori implicați.
Camera a constatat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcțiile reale pe care le are de îndeplinit potrivit Convenției.
După evaluarea tuturor circumstanțelor, Camera a concluzionat că maniera de lucru a avocatului întrunește criteriul 'circumstanțelor excepționale' prevăzut de Articolul 44D pentru excluderea unui avocat sau a unei alte persoane de la reprezentarea sau asistarea unei părți în fața Curții. Decizia nu aduce atingere posibilității ca avocatului să-i fie restabilite drepturile de reprezentare.
Excluderea decisă de Curte se referă strict la unul dintre cei doi reprezentanți al reclamanților. Avocatul a fost informat cu privire la decizia Curții, respectiv motivele acesteia. Reclamanții, Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași au fost, de asemenea, informați.
Inițial, inteligența artificială promitea să ne scape de sarcinile repetitive și să ne ofere mai mult timp liber.
Concluzia aceasta apare chiar într-un studiu Anthropic în care se analizează cum s-au schimbat locurile de muncă în interiorul companiei.
AI lucrează tot mai mult, dar oamenii trebuie să verifice ce face
Anthropic a transformat inteligența artificială într-o parte importantă a activității angajaților, astfel că asistenții Claude scriu cod, identifică erori, redactează documente și pot executa automat numeroase sarcini care anterior necesitau intervenția oamenilor. În acest fel, timpul cumulat de lucru al agenților AI utilizați direct de angajați era de șase ori mai mare decât timpul de lucru estimat al acestora, în luna august 2026.
Totuși, automatizarea a creat o problemă neașteptată: inteligența artificială poate produce atât de multe informații, încât oamenii nu mai reușesc întotdeauna să le verifice suficient de repede.
Interesant este că 20% dintre angajații care au răspuns într-un sondaj intern au declarat că activitatea lor s-a transformat din executarea propriu-zisă a sarcinilor în supravegherea asistenților Claude. Unii angajați chiar au comparat această experiență cu supravegherea mai multor copii care cer permanent atenție, având în vedere că fiecare agent AI poate solicita verificări, instrucțiuni suplimentare sau decizii.
Schimbările confirmă preocupările privind transformarea locurilor de muncă odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale.
Mai puțini angajați fără experiență și tot mai multe întâlniri
O altă constatare interesantă privește ședințele. Analiza calendarelor arată că angajații Anthropic petrec cu 20% mai mult timp în întâlniri decât în urmă cu un an. Chiar și în rândul specialiștilor tehnici care nu au funcții de conducere, creșterea este de 16%. Cercetătorii explică fenomenul parțial prin nevoia de coordonare, încredere și asumare a responsabilității pentru deciziile luate, iar parțial prin extinderea companiei.
Studiul arată și că Anthropic angajează proporțional mai puțini specialiști aflați la începutul carierei, ponderea acestora în departamentele tehnice scăzând de la 21% la 14%, față de începutul anului 2025.
Totuși, rezultatele nu demonstrează că AI provoacă automat concedieri sau mai multe ședințe în toate companiile. Anthropic este un caz special, unde tehnologia este folosită mult mai intens decât în majoritatea organizațiilor. De altfel, un studiu despre percepția românilor asupra inteligenței artificiale arăta că mulți văd în AI o modalitate de a economisi timp și de a simplifica activitățile repetitive.
Concluzia cercetării Anthropic este că inteligența artificială poate crește productivitatea, dar schimbă și natura muncii. Oamenii ajung să execute mai puține sarcini repetitive și să petreacă mai mult timp verificând, coordonând și luând decizii.





















