Aceasta este proiecția pe termen mediu a lui Elon Musk.
El crede că este prea târziu pentru a opri IA.
„Chiar dacă ar exista un buton de oprire”, a spus el, „probabil nu ar trebui să-l apăsăm”, deoarece cel mai probabil rezultat va fi o abundență de bunuri și servicii pentru toți oamenii.
Musk a stabilit și o dată pentru acest pas imens al IA: „Cred că IA ar putea depăși suma inteligenței umane în aproximativ cinci ani.”
În aproximativ zece ani roboții vor prelua majoritatea activităților fizice și intelectuale, inaugurând o eră a „abundenței uimitoare”, în care banii își vor pierde relevanța.
Musk crede că sistemele de inteligență artificială și roboții vor ajunge, în cele din urmă, să îndeplinească majoritatea activităților digitale și fizice. În acest scop, xAI, companie numită acum SpaceXAI, dezvoltă sisteme capabile să realizeze sarcini cognitive, precum programarea software, în timp ce Tesla produce roboți umanoizi.
În același timp, el susține că dezvoltarea inteligenței artificiale va fi alimentată de centre de date amplasate în spațiu, o idee despre care unii experți avertizează că ar putea avea consecințe grave pentru mediu, conform The Economist.
Musk afirmă că guvernele ar trebui pur și simplu „să le trimită oamenilor cecuri”, deoarece, într-o lume cu o ofertă infinită de bunuri și servicii produse de mașini, deflația va reprezenta o problemă mai mare decât inflația.
El a co-fondat OpenAI în 2015 ca „în esență o contrapondere la Google”. Anthropic s-a desprins ulterior din OpenAI. Ambele concurează acum înaintea autorităților de reglementare, iar Washingtonul tocmai a aprobat GPT-5.6 al OpenAI pentru implementare pe scară largă.
În același timp, doi din trei români din mediul urban folosesc deja AI în activitatea de zi cu zi, iar jumătate dintre directorii executivi declară că au o strategie în acest sens. Contrastul dintre utilizarea individuală și adopția la nivel de organizație este, potrivit raportului, adevărata problemă — și, totodată, cea mai mare oportunitate.
Studiul plasează România într-un tablou global în care tiparul dominant nu este absența AI, ci distanța dintre adopție și valoarea măsurabilă: majoritatea organizațiilor folosesc deja inteligența artificială într-o formă sau alta, dar doar o minoritate poate arăta un impact financiar concret. În cazul României, blocajul nu vine dintr-un deficit de competențe la nivel de țară sau dintr-o lipsă de tehnologie — capabilitatea există, prin companii precum UiPath, Bitdefender, Endava sau Bosch România — ci dintr-un decalaj de implementare în firmele mici și mijlocii, cu între 10 și 249 de angajați.
Raportul analizează, printre altele, de ce o industrie IT de 23,6 miliarde de euro (6,67% din PIB) nu se traduce în adopție internă, ce rol joacă alfabetizarea digitală, fondurile europene și strategia națională de AI și ce anume rămâne, deocamdată, în afara oricărei statistici.















