Grevă de amploare, cu 10.000 de angajați, după ce a fost anunțat că mii de funcționari vor fi înlocuiți cu AI

Aproape 10.000 de angajați din sectorul public din Noua Zeelandă au încetat lucrul timp de câteva ore, sporind presiunea asupra unui guvern care a anunțat tăieri de posturi în condițiile în care speră că automatizarea adusă de tehnologia inteligenței artificiale (AI) va duce la economii la buget și relansarea economiei.

CITEȘTE ȘI VIDEO Vila lui Nicolas Cage, grav avariată de valuri

Grevele de la mai multe agenții guvernamentale importante au perturbat servicii precum sprijinul pentru ocuparea forței de muncă și pentru locuințe sociale și au avut loc în contextul în care angajații au respins oferte salariale despre care spun că i-ar lăsa într-o situație mai proastă în termeni reali, relatează Reuters.

Proteste au avut loc în întreaga țară, iar câteva sute de angajați din sectorul public s-au adunat în apropierea parlamentului, fluturând steaguri sindicale și scandând: „Când drepturile lucrătorilor sunt atacate, ridicați-vă și ripostați”, scrie Hotnews.ro.

Kate Hamilton, reprezentantă a unui sindicat, le-a spus celor adunați că oferta salarială nu era suficientă pentru a compensa creșterile costului vieții. „Trebuie să trasăm o linie”, le-a spus ea celor prezenți.

Acțiunile sindicale au loc înainte de alegerile parlamentare din Noua Zeelandă

Reprezentanți ai Partidul Laburist aflat în opoziție, inclusiv fostul prim-ministru Chris Hipkins, au vorbit la miting, exprimându-și solidaritatea cu situația dificilă a angajaților din sectorul public.

„Nu poți ajunge la un serviciu public mai bun prin reduceri”, le-a spus Hipkins participanților la miting, adăugând că partidul său vede că angajații se confruntă cu creșterea costurilor.

Acțiunile sindicale au loc cu două luni înainte ca Noua Zeelandă să organizeze alegeri parlamentare și pun problema personalului din sectorul public pe agenda campaniei electorale.

CITEȘTE ȘI FOTO Inventatorul din România al ciorbei la pungă intră în Carrefour și Auchan cu preparate gata în câteva minute

Actualul guvern de centru-dreapta condus de Christopher Luxon a făcut eforturi susținute pentru a reduce numărul angajaților din sectorul public și promite noi reduceri, în pofida avertismentelor sindicatelor că agențiile cu efective mai reduse ar putea afecta serviciile oferite direct populației.

Luxon a declarat anterior că reducerile din sectorul public sunt necesare pentru a readuce bugetul Noii Zeelande pe o traiectorie echilibrată și pentru a elibera fonduri destinate angajării unui număr mai mare de personal în serviciile din prima linie, inclusiv polițiști și angajați ai penitenciarelor.

Guvernul neozeelandez a anunțat o digitalizare bazată pe inteligența artificială
În luna mai, guvernul neozeelandez a anunțat o reformă a administrației publice care va transforma folosirea tehnologiei AI într-o „așteptare de bază” pentru agenții și va elimina mii de posturi.

Ministra de finanțe Nicola Willis a Noii Zeelande a anunțat reducerile de locuri de muncă într-un discurs în care a deplâns faptul că administrația publică a este formată din 39 de departamente și ministere.

Ea a arătat că în Australia, vecina mult mai mare a Noii Zeelande, există 16 departamente și ministere, în timp ce în Marea Britanie numărul este de 24. 

Willis a spus că noul plan de adoptare a AI va face posibilă reducerea a 9.000 de posturi – echivalentul a aproximativ 14% din numărul total de angajați pe care Noua Zeelandă îi are în sectorul public.

CITEȘTE ȘI Închide Dacia uzina din Mioveni? AEI răspunde: Dacia nu va închide uzina, dar România ar pierde din producția unor modele, inclusiv Duster

Willis a caracterizat serviciul public al țării drept „înspăimântat de AI, lent în tranziția către cloud” și a spus că acesta operează un „set complex și fragmentat de soluții IT care se suprapun”, conform The Register.

„Guvernul nostru este la fel de frustrat ca și voi de fragmentare, de complexitate, de mentalitatea status-quo-ului și de adoptarea periculos de lentă a tehnologiilor digitale și AI”, a adăugat ministra.

Ea promis că reforma planificată va „reduce numărul departamentelor guvernamentale, va crește utilizarea AI și a altor instrumente digitale și va genera economii semnificative”.

Potrivit unei analize Goldman Sachs, Inteligența artificială începe să reducă cererea de forță de muncă în unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, iar angajații aflați la început de carieră par să fie cei mai vulnerabili.

Cele mai vizibile efecte apar în call-centere, software, consultanță de management și publicitate, unde ocuparea forței de muncă a coborât semnificativ sub tendințele istorice, transmite CNBC.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Bolojan permite Electrica SA, la a doua încercare, să investească un sfert de miliard euro pe datorie în noi centrale de încălzire a municipiului Craiova și alimentare a Ford Otosan

Goldman Sachs a analizat evoluția piețelor muncii din mai multe economii dezvoltate și a constatat că sectoarele cu o expunere mai mare la automatizarea prin AI au înregistrat, în general, o creștere mai lentă a numărului de locuri de muncă disponibile începând cu a doua jumătate a anului 2022, scrie News.ro.

Legătura dintre utilizarea AI și încetinirea angajărilor este deosebit de vizibilă în Germania, Australia și Statele Unite.

Unul dintre sectoarele cele mai afectate este cel al serviciilor de informare și comunicații. Creșterea numărului de angajați din acest domeniu a încetinit în aproape toate marile economii dezvoltate începând din 2022. În afara Statelor Unite, ocuparea forței de muncă rămâne însă în apropierea sau peste tendința sa pe termen lung.

Situația este mult mai evidentă în anumite industrii în care tehnologia poate prelua deja o parte importantă din activitatea oamenilor.

Call-centerele se remarcă prin cele mai mari diferențe față de tendințele istorice. Numărul angajaților din acest sector este cu 39% sub tendință în SUA, cu 33% în Canada și cu 27% în Germania.

CITEȘTE ȘI Cine a fost Ada Lovelace, femeia considerată primul programator din istorie

Goldman consideră că aceste date indică faptul că presiunile generate de AI asupra locurilor de muncă au devenit deja vizibile în domeniile în care există instrumente capabile să automatizeze o parte semnificativă a sarcinilor.

Angajații aflați la început de carieră sunt cei mai vulnerabili

Impactul este mai puternic în cazul persoanelor care încearcă să intre pe piața muncii.

Goldman Sachs a analizat peste 800 de ocupații și a constatat că efectele negative asociate AI sunt cele mai pronunțate în rândul angajaților entry-level. Un efect negativ, dar mai redus, apare și în profesiile considerate foarte vulnerabile la înlocuirea prin inteligență artificială.

La nivelul întregii piețe a muncii, impactul este încă relativ redus. O expunere de 10% a unei ocupații la AI este asociată cu o diminuare de numai 0,1 puncte procentuale a ritmului anual de creștere a numărului de angajați în Franța, Canada și SUA.

Pentru angajații aflați la început de carieră, efectul este însă mult mai mare: depășește 0,6 puncte procentuale în Australia și 0,2 puncte procentuale în Statele Unite.

Concluzia Goldman Sachs este că efectele AI asupra angajărilor pot fi deja identificate în datele globale, dar sunt deocamdată concentrate într-un număr relativ restrâns de industrii și categorii de angajați.

AI este deja utilizată pe scară largă în economiile dezvoltate

Presiunile asupra pieței muncii apar pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale se extinde rapid.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ În plină criză energetică, termocentrala Turceni a fost oprită din cauza unei defecțiuni

Goldman Sachs a combinat rezultatele a 11 sondaje privind adoptarea AI și estimează că rata de utilizare în principalele economii dezvoltate se situează deja la aproximativ 15%-20%.

Franța, Statele Unite, Olanda și Marea Britanie se află printre liderii adoptării inteligenței artificiale, în timp ce Italia, Japonia și Noua Zeelandă se situează la niveluri mai reduse.

În marile economii emergente, rata estimată de adoptare a AI este de aproximativ 10%-15%.

Companiile tehnologice din SUA au concediat deja, în acest an aproape 140.000 de angajați, investind masiv în AI. 

Sectorul tehnologic reprezintă peste o treime din concedierile anunțate în SUA în această perioadă, potrivit analizei Financial Times bazate pe rapoartele companiilor și a datelor furnizate de firma de reorientare profesională Challenger, Gray and Christmas.

Dintre cele 140 de mii de posturi eliminate, Amazon, Oracle, Meta și Microsoft sunt responsabile pentru desființarea a aproape 50 de mii de locuri de muncă, adică aproximativ 6% din totalul forței de muncă a acestor companii.

Concedierile în masă au devenit o practică obișnuită în Silicon Valley de la începutul pandemiei de Covid-19, când companiile și-au intensificat angajările, mizând pe o cerere susținută de servicii digitale, arată BiziDay.

CITEȘTE ȘI FOTO Avertizare în România: Wi-Fi gratuit din aeroporturi, hoteluri, cafenele și alte spații publice vă poate expune datele personale și financiare unor riscuri majore

În același timp, deși companiile susțin că disponibilizările sunt pentru creșterea eficienței, analiștii consideră că acestea urmăresc corectarea angajărilor excesive din anii anteriori și finanțarea dezvoltării AI.

În acest context, Rishi Jaluria, analist la RBC, a afirmat că firmele din domeniul tehnologiei reduc personalul pentru a compensa valurile anterioare de angajări și pentru a elibera capital destinat investițiilor în AI.

Multe dintre companii au continuat să reducă numărul de angajați, în timp ce au investit substanțial în infrastructura AI. Deși ritmul angajărilor a încetinit după pandemie, rata șomajului din SUA rămâne scăzută, la 4,2%, conform datelor Biroului de Statistică a Muncii.

CITEȘTE ȘI Modele AI devin geniale: au obținut un scor perfect la cel mai prestigios concurs de matematică

Amazon, Alphabet, Meta și Microsoft estimează că vor aloca în total 725 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital în acest an pentru infrastructura centrelor de date. Între timp, Oracle intenționează să investească 70 de miliarde de dolari în facilități similare pentru a oferi servicii clienților precum OpenAI.

Oracle a încheiat anul fiscal 2026 cu 21 de mii de angajați mai puțini decât cu un an în urmă, în urma reducerilor de personal din luna martie. Acestea au avut loc pe fondul presiunilor tot mai mari bilanțului companiei.

În această lună, S&P a retrogradat ratingul de credit al companiei la un nivel cu o treaptă peste categoria “junk”, invocând un flux de numerar mai slab și incertitudinea privind rentabilitatea investițiilor în IA.

CITEȘTE ȘI Tranzacție în România între giganți americani. Texas Instruments, cu Fondul activist Elliott în acționariat, preia Silicon Laboratories

Pe lângă cheltuielile dedicate inteligenței artificiale, sectorul tehnologic a început restructurarea unor unități de afaceri considerate anterior oportunități de creștere. De exemplu, Microsoft a eliminat 4.800 de posturi la începutul acestei luni, majoritatea din divizia de jocuri Xbox, în cadrul unei reorganizări la doar trei ani după achiziționarea Activision Blizzard, companie americană de jocuri video, pentru 75 de miliarde de dolari.

Unele companii din domeniul tehnologiei au atribuit reducerile de personal creșterii productivității generate de capacitățile AI. Potrivit Challenger, din mai 2023, aproape 170 de mii de locuri de muncă din sectorul corporativ au fost asociate cu această tehnologie.

În luna mai, directorul executiv al companiei americane de tehnologie financiară Block, Jack Dorsey, a concediat aproape jumătate din cei zece mii de angajați ai companiei, afirmând într-un mesaj adresat angajaților că AI schimbă cerințele privind efectivul de personal.

Cu toate acestea, oamenii de știință au pus la îndoială această justificare, susținând că reducerile legate de inteligența artificială sunt un pretext pentru ca directorii executivi să rectifice greșelile din trecut.

“Atitudinea tipică a directorilor executivi din domeniul tehnologic a fost aceea de a afirma că IA ne permite să câștigăm în eficiență, în loc să recunoască că au angajat prea mult personal”, a declarat Enrico Moretti, profesor de economie la Universitatea din California, Berkeley.

Pentru a-și dezvolta inteligența artificială, care presupune investiții masive în centre de date și specialiști, marile companii americane de tehnologie apelează la disponibilizări ca să reducă cheltuielile în alte părți.

Meta, Oracle, Microsoft și alte companii de tehnologie din Statele Unite au anunțat recent disponibilizări masive.

Meta va pune pe liber aproximativ 8.000 de oameni, Oracle va da afară mai multe mii de angajați, iar Microsoft încearcă să mascheze disponibilizările printr-un program „voluntar de pensionare”.

În total, conform Layoffs.fyi, 45.800 de angajați au fost anunțați ca disponibilizați de companiile americane de tehnologie în luna martie, care a fost luna cu cele mai multe concedieri din cel puțin ultimii doi ani.

CITEȘTE ȘI Inteligența artificială depistează cancerul pancreatic cu mult înaintea apariției - studiu

Avansurile în inteligența artificială și disponibilizările făcute paralel par să fi declanșat o cursă în care companiile de tehnologie încearcă să vadă cât de mult pot realiza cu cât mai puține resurse, pentru ca economiile făcute astfel să fie investite în cipuri și alte resurse necesare dezvoltării inteligenței artificiale.

Asta nu face decât să accentueze percepția conform căreia inteligențe artificială nu este un leac minune, ci un „ucigaș de joburi”.

Această percepție, la rândul ei, afectează deja adopția AI-ului, prin reticența multor oameni și lupta comunităților locale, mai ales în mediul rural, împotriva construirii centrelor de date.

CITEȘTE ȘI Atac cibernetic de amploare care lovește numeroase universități americane

La asta se adaugă și investițiile foarte mari în AI, care creează îngrijorare inclusiv în ceea ce privește giganții din tehnologie, precum Google, Microsoft și Meta.