Parteneriatul public-privat este un mecanism complex, care nu ține strict de nivelul administrativ, ci de modul în care este construit și implementat, a explicat Maria Tzanidaki, Principal Manager, PPP Advisory Unit BERD, la summitul TILIA 2026, organizat la Iași de compania Iulius, prin Fundația Iulius, în parteneriat cu BERD.
Evenimentul, dedicat infrastructurii, sustenabilității și soluțiilor urbane, a reunit lideri din industrie, administrație și mediul de business.
„PPP-ul este o abordare complexă… una structurală, care presupune angajament politic și o procedură în care părțile implicate sunt destul de bine informate. Ce înseamnă, de fapt, acest parteneriat public-privat? … Este ceva ce poate fi rezolvat”, a declarat Maria Tzanidaki.
Implementarea depinde în mare măsură de tipul de proiect și de capacitatea instituțională a autorităților implicate, fie ele locale sau centrale.
„De exemplu, depinde foarte mult de tipul de proiect pe care autoritatea locală sau centrală este dispusă să îl gestioneze. Există instrumente în cadrul acestei structuri prin care responsabilitatea poate fi împărțită între autoritățile centrale și cele locale”, precizează Maria Tzanidaki.
Experiența de două decenii în PPP-uri arată că performanța nu este determinată de nivelul administrativ, ci de instrumentele folosite și de organizare.
„În cei 20 de ani de experiență în PPP-uri, am văzut cazuri în care municipalitățile performează mai bine decât ministerele, dar și situații inverse. Am văzut administrații centrale care separă responsabilitățile de achiziție de cele de contractare și, în esență, contează ce instrumente sunt folosite pentru a face lucrurile să funcționeze, fie la nivel central, fie la nivel local”, mai spune ea.
Modelul optim, spune ea, este unul mixt, în care direcția vine de la centru, dar impactul real este local.
„Sfatul meu ar fi să existe o direcționare la nivel central, dar cu impact puternic la nivel local — aici PPP-urile pot face, de fapt, diferența”, subliniază aceasta.
La nivel internațional, există deja exemple de succes, iar BERD încearcă să aducă modele funcționale și în alte piețe, inclusiv în România.
„… Există o listă lungă de țări de succes în domeniul PPP. Grecia, de exemplu, a fost clasată pe locul al doilea la nivel mondial de către Banca Mondială în ceea ce privește achizițiile în PPP”, punctează ea.
Banca dispune de instrumente dedicate pentru a transforma proiectele în investiții atractive pentru piață.
„În general, BERD are un instrument unic de colaborare cu sectorul public, prin care cooperăm pentru pregătirea unor PPP-uri „bancabile”. În acest moment, avem un mecanism (facility) de aproximativ 20 de milioane de euro, provenind de la guvern, pentru a pregăti astfel de PPP-uri bancabile — atât pentru monede, cât și pentru bănci sistemice — și pentru a permite pieței să livreze infrastructură critică cetățenilor”, precizează ea.
Acest model a fost deja exportat în alte regiuni și ar putea fi aplicat și în România.
„Acest instrument a fost replicat în mai multe țări africane și, desigur, este ceva ce putem discuta și cu autoritățile din România”, a declarat Maria Tzanidaki.
În prezent, BERD lucrează la un portofoliu semnificativ de proiecte.
„În prezent, pregătim un portofoliu de aproximativ 15 proiecte, cu o valoare totală a investițiilor de circa 3 miliarde de euro. În acest portofoliu am văzut proiecte importante de generare economică, fie pentru refinanțare, fie proiecte pentru care am oferit consultanță guvernelor, în special guvernului Greciei”, afirmă aceasta.
Un exemplu concret este un proiect de reorganizare administrativă cu impact urban major.
„Un exemplu este așa-numitul „governmental bank” — un proiect prin care nouă ministere sunt relocate într-o singură locație, lăsând în urmă mai multe clădiri guvernamentale”, a mai spus Maria Tzanidaki.
Acest tip de proiect depășește zona administrativă și devine un catalizator pentru regenerare urbană.
„Împreună cu acest proiect PPP, scopul este de a crea un mediu mai bun… și există un potențial semnificativ de regenerare urbană în zonă. Vorbim despre clădiri istorice care urmează să fie renovate, despre construcții noi planificate, trei muzee în zonă, facilități pentru angajați, spații extinse, dintre care aproximativ 60% vor fi dedicate publicului și comunității — fără bariere, deschise, cu o abordare centrată pe oameni și alte elemente pe care le putem analiza mai detaliat într-un workshop dedicat”, a precizat ea.
În paralel, există proiecte sociale esențiale, precum cele dedicate studenților.
„… trebuie să menționez că suntem implicați în trei proiecte PPP pentru locuințe studențești în Europa, foarte importante pentru studenți și pentru familiile care nu își permit să suporte costurile locuirii în afara orașului pentru copiii lor”, a mai punctat Maria Tzanidaki.
Cheia succesului, spune ea, este integrarea acestor proiecte într-o viziune mai amplă.
„Ce încerc să spun este că un PPP poate fi o tranzacție integrată într-un proiect mai amplu de regenerare urbană. Nu trebuie să privim regenerarea urbană ca pe un singur proiect mare, ci ca pe mai multe structuri care contribuie la o viziune comună”, afirmă Maria Tzanidaki.
Structurarea corectă și modul în care proiectele sunt aduse în piață rămân esențiale.
„Totul ține de modul în care este structurată tranzacția și de felul în care este adusă în piață, astfel încât piața să poată participa în mod adecvat”, a declarat Maria Tzanidaki.
Pentru perioada următoare, accentul ar trebui pus pe standardizare și monitorizare.
„... așteptăm să vedem implementate mecanisme de monitorizare prin care administrațiile locale să beneficieze de ghidaj și să își standardizeze abordările, să își dezvolte planificarea strategică și să își construiască un portofoliu de proiecte”, subliniază ea.
Un astfel de mecanism ar putea accelera dezvoltarea proiectelor.
„Am recomanda un mecanism central de monitorizare a PPP-urilor, prin care administrațiile locale să beneficieze de îndrumare și instrumente de monitorizare”, precizează reprezentantul BERD.
La nivel local, există deja eforturi în această direcție, dar este nevoie de maturizarea proiectelor.
„Din perspectivă locală, am văzut primari care depun eforturi semnificative pentru a-și standardiza abordările, pentru a-și realiza planificarea strategică, pentru a obține autorizațiile necesare și avizele de mediu, astfel încât investițiile viitoare să fie suficient de mature pentru ca toți actorii implicați să poată interveni la timp”, mai spune Maria Tzanidaki.
„Sperăm că aceste proiecte vor fi pregătite pentru execuție în câțiva ani după finalizarea procesului de achiziție”, concluzionează ea.
Veolia România prezintă modelul de excelență PPP dintre Apa Nova București, o compania Veolia, și Primăria Municipiului București, unul dintre cele mai longevive și de succes parteneriate public-private din sectorul utilităților publice din Europa.
Semnat în 2000, acest proiect de concesiune a transformat radical infrastructura de apă și canalizare a Capitalei, prin investiții de peste 795 milioane de euro în modernizarea rețelelor, extinderea serviciilor și implementarea celor mai înalte standarde europene de calitate.
Rezultate concrete: creșterea randamentului rețelei de apă de la 50% în anul 2000, la aproximativ 80% în prezent - în linie cu cel din alte capitale europene; extinderea acoperirii serviciilor la peste 2,1 milioane de locuitori; modernizarea stațiilor de tratare și transformarea stației de epurare a apelor uzate de la Glina în cel mai mare producător de energie verde din zona metropolitană a Capitalei.
