„Anul 2026 marchează o etapă importantă: pentru prima dată, rețelele sociale și platformele video depășesc celelalte surse de informații și devin principala sursă de informare la nivel mondial”, scrie Jim Egan, autorul principal al raportului Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului.
Publicat anual de acest institut afiliat Universității Oxford din Marea Britanie, acest raport privind informația digitală este considerat o referință în analiza transformărilor din domeniul mass-media, scrie News.ro
Acesta se bazează pe sondaje online realizate la începutul anului de compania YouGov pe un eșantion de aproape 100.000 de persoane din 48 de țări.
Anul acesta, 54% dintre respondenți au declarat că au folosit rețelele sociale și platformele video pentru a se informa în săptămâna premergătoare sondajului (iar procentul ajunge la 56% dacă includem și asistenții virtuali bazate pe inteligență artificială, precum ChatGPT).
Această proporție scade la 52% în cazul televiziunii, la 51% în cazul site-urilor și aplicațiilor ziarelor și la 21% în cazul radioului.
Această tendință nu este nouă, întrucât, în anumite țări luate separat, rețelele și platformele ocupau deja primul loc în anii precedenți. Însă este pentru prima dată când acest mod de consum al informațiilor devine majoritar la nivelul mediu al tuturor piețelor studiate (țările în care site-urile și aplicațiile media rămân în frunte fiind aproape toate din Europa).
„Trebuie să privim acest lucru ca pe o evoluție treptată, mai degrabă decât ca pe o schimbare bruscă”, subliniază Jim Egan.
La nivel mondial, rețelele sociale și platformele video reprezintă principala sursă de informații pentru 3 din 10 persoane chestionate, iar în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, proporția depășește chiar 1 din 2.
Modul de utilizare diferă în funcție de rețea. Majoritatea celor chestionați accesează în mod expres X și YouTube pentru a se informa. Pe Facebook, Instagram și TikTok, însă, accesul la informații se face mai degrabă în mod întâmplător, atunci când utilizatorii sunt conectați la aceste platforme din alte motive.
Singurele categorii de vârstă în care televiziunea se menține încă pe primul loc sunt cele cuprinse între 45 și 55 de ani și cele de peste 55 de ani.
Iar pentru site-urile și aplicațiile mass-media tradiționale, situația este și mai gravă: nicio categorie de vârstă nu le menționează ca fiind principala sursă de informare.
Toate acestea „au consecințe evidente asupra capacității” mass-mediei „de a ajunge la public și de a genera venituri”, subliniază Egan, fost înalt responsabil al BBC.
Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât doar 17% dintre cei chestionați declară că plătesc pentru informațiile online, iar o mare parte din piața publicitară este acaparată de giganții internetului, în detrimentul mass-mediei tradiționale.
În plus, acest raport de 180 de pagini trece în revistă tendințele fundamentale care s-au conturat deja de câțiva ani: ascensiunea formatelor video, influența tot mai mare a creatorilor de conținut specializați în știri (cum ar fi HugoDécrypte în Franța) și pierderea încrederii în mass-media.
Acest indicator a atins cel mai scăzut nivel din istorie, doar 37% dintre respondenți declarând că au încredere în „majoritatea informațiilor, în majoritatea cazurilor”.
Agenții AI sunt folosiți din ce în ce mai des pentru a se informa, temă centrală a raportului de anul trecut. 10% dintre respondenți îi utilizează în acest scop săptămânal, față de 7% în 2025.
„Modul în care se răspunde la dezvoltarea rapidă a AI generative reprezintă cea mai mare provocare cu care se confruntă liderii din domeniul mass-media și factorii de decizie politică”, potrivit lui Egan.
În ansamblu, el observă că indicatorii din raport sunt marcați de „o volatilitate crescută” în acest an, într-un context mondial caracterizat de incertitudini geopolitice: „Citirea unei părți din raportul din 2026 este tulburătoare, dar traversăm o perioadă deosebit de agitată, atât pentru sectorul mass-media de știri, cât și pentru lumea în general”.
