„Cu toate acestea, realitatea din piață arată că aplicarea nu este încă uniformă”, afirmă Liviu Vornicu, Director Commercial Operations, Philip Morris România. Într-un interviu acordat către Profit.ro, acesta vorbește despre provocările implementării unui standard unitar de verificare a vârstei și despre platforma ZeroCompromisuri.ro, construită în jurul unui mesaj ferm: protejarea minorilor nu este negociabilă, iar verificarea actului de identitate trebuie să devină o normalitate, nu o excepție.
Campania „Zero Compromisuri” aduce în prim-plan un standard clar: verificarea vârstei la vânzarea produselor din tutun și/sau nicotină, în special în situațiile în care există suspiciunea că persoana nu a împlinit 18 ani. Din perspectiva Philip Morris România, cât de pregătită este în prezent piața din țara noastră să aplice acest standard în mod uniform?
În România, avem un cadru legislativ solid care interzice vânzarea produselor din tutun și nicotină persoanelor cu vârsta sub 18 ani. Cu toate acestea, realitatea din piață arată că aplicarea nu este încă uniformă. Mai mult, datele dintr-un sondaj realizat la nivel național de INSCOP Research indică faptul că 64,6% dintre români consideră că această legislație este aplicată într-o măsură mică sau deloc, ceea ce evidențiază un decalaj între existența regulilor și aplicarea lor în practică.
Pe de o parte, legislația nu este întotdeauna suficient de bine cunoscută în rândul comercianților, multora nu le sunt clare obligațiile concrete sau sancțiunile, care se aplică atât vânzătorului, cât și magazinului, în caz de neconformare. Pe de altă parte, verificarea vârstei nu este încă percepută ca un gest firesc în toate punctele de vânzare, iar solicitarea actului de identitate apare încă, în unele cazuri, ca o excepție, nu ca o regulă.
În același timp, vedem o deschidere reală din partea pieței – atât în retail, cât și în HoReCa – de a ridica standardele și de a adopta practici mai riguroase. Campania Zero Compromisuri, dezvoltată în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Asociația Municipiilor din România (AMR), HORA și Mega Image, are exact acest obiectiv: să transforme un cadru legal existent într-un standard aplicat consecvent. Este o inițiativă de educare și conștientizare care promovează responsabilitatea comună a autorităților, administrației locale, mediului privat și societătii, pornind de la un mesaj ferm: protejarea minorilor nu este negociabilă, iar verificarea actului de identitate trebuie să devină o normalitate, nu o excepție. Odată cu campania, am lansat și platforma ZeroCompromisuri.ro, care centralizează informații despre cadrul legal, responsabilitățile comercianților, măsurile de prevenire a accesului minorilor și rolul pe care îl poate avea fiecare în acest demers.
Prin informare, creșterea conștientizării regulilor, recomandări de bune practici și un mesaj comun, ne propunem ca verificarea vârstei să devină la fel de firească precum centura de siguranță — un gest automat, pe care nimeni nu îl mai pune la îndoială.
Care sunt cele mai frecvente provocări pe care le observați în teren atunci când vine vorba de respectarea interdicției de vânzare către minori?
Principala provocare ține de consecvența aplicării regulilor în piață. Deși legea este clară și interzice vânzarea produselor din tutun și nicotină către minori, în practică apar în continuare situații în care aceste reguli nu sunt respectate. Cauzele pot fi diverse: presiunea din punctul de vânzare, dorința de a evita interacțiuni inconfortabile cu clienții sau lipsa unei rutine bine internalizate privind verificarea vârstei.
Potrivit ANPC, doar în 2026 au fost aplicate aproape 400 de sancțiuni la nivel național pentru vânzarea ilegală către minori, în valoare totală de peste 1,7 milioane de lei, iar mai multe unități comerciale au fost închise.
Sancțiunile sunt foarte clare și vizează atât unitatea comercială, cât și vânzătorul. Pentru operatorul economic, regimul prevăzut de legislație este sever: 10.000 de lei și suspendarea activității timp de 30 de zile la prima abatere, iar la a doua abatere 20.000 de lei și închiderea unității. Dar ceea ce este mai puțin cunoscut este că și vânzătorul, ca persoană fizică, poate fi sancționat direct: conform legii, angajatul care nu solicită actul de identitate riscă o amendă între 10.000 și 30.000 de lei. Practic, responsabilitatea nu se oprește la nivelul magazinului — fiecare persoană din spatele casei de marcat poartă o responsabilitate individuală.
Aceste cifre arată că nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre nevoia reală de a transforma respectarea legii într-un comportament recurent. Tocmai de aceea, accentul trebuie să meargă dincolo de existența regulilor, către aplicarea lor consecventă, în fiecare interacțiune.
O altă provocare observată la nivelul pieței este legată de diversitatea canalelor – de la retailul tradițional și modern, până la online și livrări, unde responsabilitatea este distribuită între mai mulți actori și necesită coordonare. Legea interzice, de altfel, livrarea produselor din tutun și nicotină prin sisteme automatizate de tip locker sau easybox, tocmai pentru că în absența unui contact uman, verificarea vârstei devine imposibilă.
În esență, nu mai vorbim despre lipsa regulilor, ci despre transformarea lor într-un comportament constant, natural, în fiecare punct de vânzare. Verificarea actului de identitate nu este încă pe deplin acceptată ca un gest firesc în toate interacțiunile. De aceea, este important ca acest comportament să fie susținut, astfel încât să devină normalitate pentru toți – atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori.
Cum lucrați concret pentru a transforma această regulă – verificarea actului de identitate – într-un comportament constant, nu punctual?
La Philip Morris România, pornim de la o idee simplă: respectarea legii este obligatorie si trebuie să fie ușor de aplicat. Regula este clară: „Ochii frumoși nu țin loc de buletin." Nu doar pe hârtie, ci zi de zi, la fiecare punct de vânzare și abordăm fiecare canal într-un mod specific.
În online și livrare, aplicăm măsuri stricte pe întregul lanț de distribuție. Pe platformele proprii de vânzare utilizăm tehnologia Hard Age Verification, prin care se verifică vârsta consumatorului și se permite accesul exclusiv persoanelor adulte. Procesul continuă până la momentul livrării, unde fiecare colet este etichetat vizibil, iar curierii au obligația de a verifica identitatea și vârsta destinatarului înainte de predare. În plus, nu permitem livrarea produselor prin sisteme automatizate de tip locker, astfel încât verificarea vârstei să poată fi realizată în mod direct.
Derulăm programe dedicate de instruire și informare pentru personalul din punctele de vânzare, iar aceleași standarde sunt aplicate și în magazinele noastre IQOS. Aici, verificarea vârstei face parte din procedurile operaționale curente, este susținută prin instruirea continuă a echipelor și prin controale periodice de conformare.
În relația cu partenerii noștri din retail, prin programul Youth Access Prevention, oferim anual traininguri și materiale practice pentru personalul din vânzări. Acest program de educare are o acoperire extinsă la nivel național: în fiecare an ajungem la peste 25.000 de puncte de vânzare operate de terți, prin comunicări și inițiative dedicate. Transmitem scrisori anuale către comercianți pentru a le reaminti obligațiile legale privind interdicția de vânzare către minori și punem la dispoziție ghiduri, sesiuni de training și materiale pentru personalul din vânzări - inclusiv cum soliciți actul de identitate, cum refuzi o vânzare, cum gestionezi o situație sensibilă la casă. Sunt lucruri practice, aplicabile imediat, nu teorie de manual.
În colaborările noastre comerciale – fie că vorbim de distribuitori, retaileri sau operatori HoReCa – am introdus clauze contractuale stricte care impun respectarea legislației și a standardelor etice privind vânzarea produselor. Iar dacă un partener nu respectă standardul, acționăm; dacă problema persistă, încheiem parteneriatul. Mai mult, aceste standarde sunt susținute și prin integrarea unor clauze stricte de conformare în relațiile comerciale cu peste 12.000 de puncte de vânzare. Nerespectarea acestor prevederi atrage consecințe ferme, inclusiv încetarea colaborării, pentru că și în acest caz principiul este clar: nu există zone gri atunci când vorbim despre protejarea minorilor.
Obiectivul este simplu: indiferent unde are loc interacțiunea cu consumatorul, minorii nu trebuie să aibă acces la produse din tutun și nicotină.
Campania pune accent pe responsabilitate comună. Din experiența dumneavoastră, ce rol joacă colaborarea dintre industrie, comercianți și autorități în schimbarea reală a comportamentului din piață?
Colaborarea dintre industrie, comercianți și autorități este esențială atunci când ne propunem să generăm schimbări reale și sustenabile în societate. Nicio organizație nu poate aborda singură o provocare atât de complexă precum prevenirea accesului minorilor la produse din tutun și nicotină. Schimbarea apare atunci când fiecare actor își asumă rolul și contribuie consecvent la același obiectiv, iar campania Zero Compromisuri este un exemplu concret al modului în care o astfel de abordare poate funcționa.
Partenerii implicați în această inițiativă aduc perspective și responsabilități complementare. ANPC asigură aplicarea și promovarea respectării legislației, Asociația Municipiilor din România (AMR) contribuie prin susținerea aplicării legislației de către poliția locală și mobilizarea comunităților, HORA susține sectorul ospitalității în adoptarea unor practici responsabile, iar Mega Image demonstrează prin soluții concrete cum poate fi implementată verificarea vârstei la punctul de vânzare. Împreună, aceste contribuții creează un cadru coerent în care mesajul este nu doar comunicat, ci și aplicat în practică.
Din perspectiva Philip Morris România, rolul nostru în campanie este să susținem aceste eforturi prin instrumente care facilitează conformarea și prin promovarea unei culturi a responsabilității. Prin platforma ZeroCompromisuri.ro, Kitul dedicat comercianților și materialele puse la dispoziția partenerilor, ne-am propus să transformăm obligația legală într-o practică simplă și ușor de aplicat. Obiectivul final este ca verificarea vârstei să devină o normă socială, deoarece protejarea minorilor este o responsabilitate comună și un subiect asupra căruia nu poate exista niciun compromis.
