A fost livrată prima clădire nouă de birouri după 18 luni fără proiecte finalizate. Cererea nouă de spații de birouri este în creștere

În total, piața a înregistrat tranzacții de închiriere însumând 140.388 mp, cu 14% sub nivelul consemnat în primele nouă luni ale anului trecut.

Din volumul total tranzacționat, 67% au reprezentat noi închirieri, 32% reînnoiri de contracte și 1% subînchirieri.

CITEȘTE ȘI Dan Ostahie (Altex), mișcare strategică. Extinde puternic parcul său logistic de lângă București

„Deși companiile rămân atente la eficiența costurilor, observăm că deciziile legate de spațiile de birouri sunt influențate tot mai mult de factori precum colaborarea între echipe, experiența angajaților și capacitatea organizațiilor de a atrage și a păstra talente. Biroul continuă să joace un rol important în strategia de dezvoltare a multor companii, iar acest lucru se reflectă în nivelul cererii noi pe care îl vedem în piață”, a declarat Mădălina Marinescu, Head of Office Agency, Crosspoint Real Estate.

Structura cererii nete indică o piață activă și diversificată. Astfel, 42% din suprafața contractată a fost generată de companii nou intrate pe piață, 22% de extinderi, iar 36% de relocări.

De asemenea, pipeline-ul semnificativ de proiecte office ce urmează a fi livrate în următorii ani a susținut revenirea preînchirierilor, care au reprezentat 20% din cererea netă, după o perioadă prelungită fără livrări de proiecte noi.

CITEȘTE ȘI City Grill, cel mai mare lanț de restaurante cu capital românesc, are o nouă structură de conducere

Din perspectiva amplasamentului, cele mai căutate zone de birouri au fost Floreasca-Barbu Văcărescu, care a atras 33% din cerere, urmată de Centru-Vest, cu 25%, și Centru cu 13%.

Analiza sectoarelor economice arată că firmele din tehnologie au generat cea mai mare parte a cererii, respectiv 34%, urmate de companiile din energie și industrie, cu 26%, și de sectorul financiar, cu 9%.

În același timp, suprafața medie închiriată a scăzut la sub 1.000 mp, față de 1.364 mp în perioada similară din 2025. Evoluția reflectă atât consolidarea modelelor hibride de lucru în rândul marilor ocupanți, cât și ajustările de personal înregistrate în anumite sectoare economice, care au determinat companiile să își optimizeze necesarul de spațiu.

Cu toate acestea, criteriile de selecție a clădirilor au rămas relativ constante. Aproximativ 72% dintre tranzacțiile realizate în 2026 au vizat clădiri situate la mai puțin de 500 de metri de o stație de metrou, confirmând importanța accesibilității pentru ocupanți.

CITEȘTE ȘI VIDEO Fabrică de ulei în județul Cluj, ridicată de fermieri români cu 45 de milioane de euro. CEC Bank este partenerul bancar principal al proiectului

„Observăm că firmele își dimensionează mai atent spațiile, însă nu fac compromisuri în privința localizării sau a calității clădirii. Accesul facil la transportul public, specificațiile tehnice moderne și facilitățile pentru angajați continuă să fie criterii esențiale în procesul de selecție”, a adăugat Mădălina Marinescu.

Un exemplu relevant pentru tendințele actuale este tranzacția prin care Rohde & Schwarz Topex și-a reînnoit contractul de închiriere pentru aproximativ 8.000 mp și și-a extins operațiunile cu încă 2.000 mp în clădirea myhive IRIDE | nineteen din București, ajungând la o suprafață totală de aproximativ 10.000 mp. Tranzacția evidențiază faptul că organizațiile aflate în proces de dezvoltare continuă să investească în spații capabile să susțină creșterea pe termen lung.

Pe partea de ofertă, trimestrul al treilea al anului a marcat livrarea primei clădiri noi de birouri după o perioadă de 18 luni fără proiecte finalizate, respectiv One Technology District, dezvoltare de peste 20.000 mp realizată pentru Infineon Technologies.

Deși până la finalul anului nu mai sunt așteptate alte livrări importante, piața dezvoltărilor de birouri este estimată să redevină mai dinamică în 2027 și 2028, când sunt programate nouă proiecte noi ce însumează aproape 200.000 mp. Până la livrarea acestor proiecte, rata de neocupare este așteptată să rămână sub pragul de 10%, în special pe segmentul clădirilor moderne și bine poziționate.

CITEȘTE ȘI VIDEO Messi a jucat ultimul meci la naționala Argentinei, după 21 de ani, două titluri de Copa América și o Cupă Mondială

Datele din România sunt în linie cu concluziile raportului Global Occupier Strategy 2026, realizat de Savills în rândul liderilor de business și al ocupanților de spații de birouri la nivel internațional. Studiul arată că aproape două treimi dintre respondenți consideră biroul fie un avantaj competitiv, fie un element esențial pentru cultura organizațională. Totodată, companiile alocă în medie 8,4% din venituri și 12,5% din costurile operaționale pentru spațiile de lucru.

Raportul arată și un decalaj între percepție și capacitatea de măsurare a impactului spațiilor de lucru. Deși aproape toate organizațiile consideră că biroul contribuie la colaborare și performanță, mai puțin de jumătate spun că pot cuantifica în mod concret aceste beneficii.

„Atât datele din raportul Savills, cât și ceea ce observăm în România indică aceeași direcție. Discuția nu mai este exclusiv despre câți metri pătrați ocupă o companie, ci despre valoarea pe care spațiul respectiv o generează pentru organizație. Acesta este unul dintre motivele pentru care clădirile performante și bine conectate continuă să atragă interesul chiriașilor, chiar și într-un context economic mai prudent”, a concluzionat Mădălina Marinescu.