Pensionarii ocupă primul loc în rândul victimelor, fiind urmați de angajați, ceea ce indică o schimbare față de acum doi ani, când salariații reprezentau categoria predominant afectată de fraudele investiționale.
Pierderile financiare provocate de aceste înșelăciuni se ridică la zeci de milioane de euro numai în cursul acestui an.
O analiză realizată de oficialii Poliției Române în baza unui număr de 1.624 de sesizări înregistrate la nivel național, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026 la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și inspectoratele de poliție din județe conturează profilul victimelor fraudelor online cu investiții și criptomonede.
„Mediul de rezidență influențează semnificativ riscul de victimizare prin această metodă. Datele arată că mai mult de trei sferturi dintre victime (79%) proveneau din mediul urban (1.278 de persoane). Statutul ocupațional al victimei este un alt factor relevant în producerea fraudelor cu investiții online.
La momentul comiterii faptei, 40,5% dintre victime erau pensionari, iar 38,9% erau persoane angajate”, informează un comunicat al Poliției Române, care prezintă rezultatele unui studiu realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române.
Cercetarea „Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede” a vizat analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2026 și a avut ca scop conturarea unui profil al victimelor acestui tip de infracțiune.
Analiza indică un trend diferit față de perioada similară din anul 2024, când persoanele angajate se aflau pe primul loc în ceea ce privește numărul victimelor fraudelor online, cu (1.555 de victime), iar pensionarii pe locul al doilea (1.276 de victime).
„În ultimii 2 ani, numărul persoanelor angajate care au fost victime ale fraudelor online s-a redus cu 59,4%, în timp ce în rândul pensionarilor această scădere a fost de 48,4%. Persoanele cu vârsta între 46 și 75 de ani au fost cele mai predispuse să devină victime ale fraudelor de acest tip, 64,1% dintre victime încadrându-se în acest interval. Vârsta minimă a victimelor a fost de 16 ani, iar cea maximă de 93 de ani”, arată rezultatele cercetării.
Potrivit studiului, persoanele având cel mult studii medii au devenit cel mai des victime ale fraudelor cu investiții online (50,7% dintre victime), însă nici persoanele cu studii superioare nu au fost ferite de acest mod de operare (34,9%). Cel mai frecvent au fost victime ale înșelăciunilor prin investiții persoane cu studii medii și cu vârsta între 66 și 75 de ani.
Modul de operare cel mai des întâlnit în cazul fraudelor informatice cu investiții online a fost acela prin care victimelor li se solicita trimiterea de bani (80,5%), spre deosebire de faptele de acest tip comise în primele 9 luni ale anului 2024, când instalarea de aplicații reprezenta modul principal prin care victimele erau păcălite să trimită bani (66,05%).
În cele mai multe dintre înșelăciunile cu investiții online, sesizate în perioada ianuarie - septembrie 2026, victimelor li s-a promis investirea sumelor de bani în acțiuni (în 872 de situații, ceea ce reprezintă 53,7% din total), fiind mai rară situația în care promisiunea avea drept obiect criptomonedele (385 de situații, adică aproximativ 23,7%).
În 1.346 de situații, prejudiciul a fost plătit în lei, totalul fiind de peste 73.600.000 de lei, iar în 260 de situații, suma plătită a fost în euro, prejudiciul total fiind de aproximativ 8.500.000 de euro, arată datele centralizate de Poliție.
Un studiu realizat de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române conturează un profil al victimei fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede, în baza sesizărilor primite în prima jumătate a acestui an privind acest tip de infracțiuni.
„Cel mai frecvent au fost victime ale înșelăciunilor prin investiții persoane cu studii medii, cu vârste între 66 și 75 de ani”, arată statisticile.
Datele centralizate în baza sesizărilor indică de asemenea că țintele infractorilor sunt, în general, din mediul urban, dar și că metoda folosită de aceștia s-a schimbat, comparativ cu anul 2024. Acum se solicită bani, în timp ce în trecut victimelor li se cerea să instaleze aplicații malițioase pe telefoanele mobile.
"Statutul ocupațional al victimei este important în producerea fraudelor cu investiții online întrucât 41,9% dintre victime erau pensionari, iar 41,1% erau persoane angajate la momentul comiterii faptei. Persoanele cu vârsta între 46 și 75 de ani au fost cele mai predispuse să devină victime ale fraudelor de acest tip, 64,1% dintre victime încadrându-se în acest interval. Vârsta minimă a victimelor a fost de 16 ani, iar cea maximă de 91 de ani.
Persoanele având cel mult studii medii au devenit cel mai des victime ale fraudelor cu investiții online (50,8% dintre victime), însă nici persoanele cu studii superioare nu au fost ferite de acest mod de operare (38,8%).
Cel mai frecvent au fost victime ale înșelăciunilor prin investiții persoane cu studii medii, vârsta între 66 și 75 de ani", arată profilul conturat de autorităților, în baza datelor din reclamațiile primite.
Același studiu arată o schimbare în ceea ce privește modul de operare cel mai des întâlnit în cazul fraudelor informatice cu investiții online.
Dacă în primele 9 luni ale anului 2024, instalarea de aplicații reprezenta modul principal prin care victimele erau păcălite să trimită bani (66,05% dintre situațiile reclamate), anul acesta atacatorii au cerut victimelor trimiterea de bani (74,8% dintre cazurile semnalate), cel mai adesea promițându-li-se în schimbul sumelor trimise investirea în acțiuni (în 685 de situații, ceea ce reprezintă 51,5% din total), și, mai rar, criptomonedele (318 situații, reprezentând aproximativ 24%).
"În 1.038 de situații prejudiciul a fost plătit în lei, totalul fiind de peste 58 de milioane de lei. În 125 de situații suma plătită a fost în euro, prejudiciul total fiind de peste 2 milioane de euro. În 193 de situații prejudiciul a fost plătit în dolari, iar totalul a fost de aproape 6 milioane de dolari. Au existat și situații în care victimele au efectuat plățile cu ajutorul criptomonedelor deținute anterior, în speranța obținerii unor câștiguri", mai arată datele centralizate de Poliția Română.
Studiul "Analiza fraudelor online cu investiții în acțiuni și criptomonede" și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 au fost realizate de Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române, scopul acestuia fiind conturarea unui profil al victimelor acestui tip de infracțiune.
Metoda utilizată a fost analiza statistică a sesizărilor înregistrate în primele 6 luni ale anului 2026 la nivelul Poliției Române privind înșelăciunile săvârșite în mediul online prin investiții, de obicei acțiuni sau criptomonede, așa cum sunt aceste fapte definite în Noul Cod Penal.
Au fost analizate datele obținute din 1.252 de sesizări înregistrate la nivel național, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026 de către Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și de inspectoratele de poliție din județe.






















