Guvernul a adoptat pe 2 decembrie anul trecut o ordonanță de urgență care îi permite să instituie din proprie inițiativă un regim de supraveghere extinsă asupra companiilor locale afectate de sancțiuni economice dictate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte aici, ca reacție la sancțiunile dure impuse de Statele Unite gigantului petrolier rus Lukoil.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
OUG-ul prevede că Executivul de la București poate desemna supraveghetori care să monitorizeze activitatea subsidiarelor românești ale Lukoil, ″în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate (sancționate - n.r.), care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România″ și care să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale acestora.
Acum, este pregătită instituirea regimului de supraveghere extinsă asupra companiilor Petrotel Lukoil SA (operatoarea rafinăriei omonime), Lukoil România SRL (care operează benzinăriile), Lukoil Lubricants East Europe SRL (care distribuie lubrifianți) și Lukoil Overseas Atash BV Amsterdam Olanda Sucursala București, care deține o participație de 87,8% la concesiunea offshore de explorare de gaze naturale Trident din Marea Neagră și este și operator al perimetrului.
Este pregătită, de asemenea, numirea ca supraveghetor la cele 4 societăți a lui Ion-Bogdan Bugheanu. Surse din piață spun că Bugheanu este consilier la cabinetul ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Profit.ro a solicitat CV-ul persoanei care ar urma să fie numită supraveghetor, fără a primi răspuns până acum.
″Măsurile se propun a fi adoptate în contextul acțiunilor Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii din 22 octombrie 2025, care vizează Regulamentul privind sancțiunile rusești privind activitățile străine dăunătoare.
Termenele principale avute în vedere în legătură cu activitatea grupului Lukoil în România sunt 29 aprilie 2026 , data la care expiră licența nr. 128B care permite efectuarea tranzacțiilor legate de stațiile de alimentare și distribuție de carburanți Lukoil din afara Rusiei și 28 februarie 2026, dată la care expiră licența nr. 131B care permite efectuarea tranzacțiilor necesare în scopul final al vânzării activelor internaționale ale Lukoil internațional Gmbh și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%″, se arată într-un document guvernamental, analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, Petrotel Lukoil SA și Lukoil România SRL au un rol important în fabricarea produselor rezultate din prelucrarea țițeiului și în comerțul cu combustibili, asigurând stocurile de urgență de țiței și produse petroliere, constituite în baza prevederilor Legii nr. 85/2018 privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, cât și în asigurarea pieței interne cu produse petroliere, deținând cca. 18% din obligația de stocare a României, respectiv aproximativ 23% din piața produselor petroliere.
″Oprirea rafinăriei Petrotel poate conduce la perturbări majore în lanțul de distribuție național al carburanților, după cum urmează:
- ar fi afectată aprovizionarea stațiilor de distribuție și a depozitelor regionale, Lukoil România deținând 321 de stații de distribuție și 5 depozite regionale;
- ar apărea disfuncționalități în fluxurile logistice – transport auto, feroviar, livrări către benzinării, capacități de import și preluare din porturi/terminal petrolier;
- ar exista riscul apariției de insuficiențe locale sau regionale în aprovizionarea cu motorină și benzină.
Întreruperea aprovizionării stațiilor poate conduce la volatilitatea prețurilor la pompă, cu efecte directe asupra consumatorilor, a pieței de retail a carburanților, și pot crea presiuni suplimentare asupra operatorilor economici și a transportatorilor.
În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă″, se menționează în document.
″Având în vedere cota de piață, continuarea activității rafinăriei Petrotel-Lukoil va menține stabilitatea pieței interne privind continuitatea în aprovizionare a lanțului de distribuție, precum și a activității societăților Oil Terminal și Conpet (operatorul Sistemului Național de Transport Țiței). Volumele depozitate și transportate sunt de aproximativ 25% din activitatea Oil Terminal, și respectiv 40% în cazul Conpet. De asemenea, se are în vedere stabilitatea locurilor de muncă ale personalului ce deservește rafinăria, cele 321 de stații de distribuție, precum și depozitele regionale″, mai este argumentat.
Acolo se mai spune că un element de vulnerabilitate strategică este reprezentat de asocierea dintre Lukoil Overseas Atash BV Amsterdam Olanda și Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA în cadrul perimetrului offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră, unde Lukoil Overseas Atash BV Branch deține calitatea de operator și acționar majoritar, iar statul român participă prin Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA.
″Această situație amplifică riscurile de dependență energetică, afectează capacitatea statului roman de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică pentru o companie strategică de stat, respectiv Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA.
Având în vedere caracterul strategic al sectorului energetic, importanța infrastructurii critice de rafinare și distribuție, precum și asocierea statului român cu un operator supus sancțiunilor internaționale în perimetrul offshore Trident, situația justifică necesitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării″, scrie în document.
″Sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, produc efecte extrateritoriale atunci când adoptarea acestora determină schimbarea conduitei unor persoane fizice și juridice din România față de persoanele și entitățile desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale, conducând la îngreunarea sau blocarea activității acestora.
Impactul acestor efecte este semnificativ, spre exemplu, atunci când provoacă distorsionarea unui sector al economiei României, afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței sau când periclitează securitatea energetică a României″, scrie în nota de fundamentare a ordonanței de urgență adoptate pe 2 decembrie 2025.
Potrivit sursei citate, într-o astfel de situație, Guvernul poate adopta, din oficiu sau la cererea persoanei juridice afectate, o hotărâre prin care să constate impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni și să instituie un regim de supraveghere extinsă asupra acesteia.
″În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:
a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni (...); b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță; c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă; d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală″, stipulează actul normativ.
Prin impact economic semnificativ se înțelege: a) distorsionarea unui sector al economiei; b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței; c) periclitarea securității energetice a României.
″Mecanismul prevăzut are în vedere posibilitatea ca România să contribuie la implementarea unor obiective comune cu state cu care împărtășește aceeași viziune și atașamentul față de ordinea de drept internațional, permițând totodată instituirea măsuri tranzitorii, care iau în considerare impactul acestor măsuri asupra economiei României.
Prezentul proiect de act normativ va determina reducerea impactului efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România asupra persoanelor juridice din România prin instituirea unui mecanism care să asigure continuarea activității acestora cu asigurarea conformității cu aceste sancțiuni, reducerea riscului de pierdere a locurilor de muncă pentru salariații din domeniile de activitate afectate de sancțiunile internaționale și de creștere a șomajului.
Pe termen scurt, soluțiile identificate în prezenta ordonanță de urgență prezintă un posibil impact economic, în ipoteza în care Guvernul va adopta hotărâri în baza acestei ordonanțe. Pe termen mediu și lung, crearea mecanismului propus este de natură a consolida atractivitatea României pentru investitorii din statele like-minded″, se mai spune în nota de fundamentare.
Sistemul de supraveghere extinsă
(1) Supraveghetorul desemnat (...) are următoarele drepturi principale:
a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.
(2) Supraveghetorul desemnat (...) are următoarele obligații principale:
a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.
(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:
a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.
