Capitala României se clasează pe locul 30, urmată de Istanbul și Sofia, ceea ce marchează o premieră pentru piața imobiliară locală și un pas important spre creșterea vizibilității sale în rândul investitorilor internaționali, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate Europe 2026, realizat de PwC și Urban Land Institute (ULI).
Raportul arată un context favorabil pentru Europa Centrală și de Est, unde companiile de producție și logistică privesc tot mai atent spre regiune, atrase de costurile competitive cu utilitățile și de forța de muncă bine pregătită.
În acest peisaj, România se remarcă prin perspective pozitive și un potențial sporit de atragere a investițiilor în real estate.
Datele incluse în raport indică faptul că Bucureștiul este atractiv în special prin dinamica populației, primind un scor de 2,53 – cel mai ridicat dintre cele 30 de orașe analizate.
În schimb, capitala este dezavantajată de perspectivele economice moderate pentru următorii doi ani, evaluate cu un scor de 0,4, precum și de volumul redus al tranzacțiilor imobiliare din ultimii ani, ceea ce limitează lichiditatea pieței și poate descuraja o parte dintre investitori.
Londra, Madrid și Paris rămân în fruntea clasamentului celor mai atractive orașe europene pentru investiții, urmate de Berlin și Amsterdam.
În Europa Centrală și de Est, Varșovia ocupă locul 12, Praga locul 23, iar Budapesta locul 29, imediat înaintea Bucureștiului.
Mărimea pieței și lichiditatea sunt principalele criterii de evaluare menționate de 56% dintre respondenți, urmate de performanțele economice ale orașelor (48%) și de disponibilitatea activelor sau a oportunităților noi de dezvoltare (34%).
Raportul identifică trei direcții majore care vor influența investițiile în real estate în următorii ani: digitalizarea, tranziția energetică și demografia, la care se adaugă, din ce în ce mai vizibil, factorul de siguranță. Pe măsură ce inteligența artificială este adoptată pe scară largă în economie, crește nevoia de centre de date și de energie curată, segmente considerate de investitori printre cele cu cel mai mare potențial de creștere.
În contrast, birourile tradiționale, în special cele situate la periferia orașelor, își pierd atractivitatea.
Tendințele demografice – îmbătrânirea populației și migrarea tinerilor către centrele universitare – generează o cerere tot mai mare pentru locuințe pentru studenți, infrastructură educațională, servicii medicale și reședințe pentru vârstnici. În paralel, creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa ar putea genera cerere suplimentară pentru spații logistice, industriale, de cercetare și pentru infrastructură energetică și digitală.
Sustenabilitatea rămâne un subiect central pentru investitori, chiar dacă abordarea devine mai pragmatică. Proporția celor care consideră cerințele ESG un risc major scade la 55%, dar presiunea din partea băncilor, fondurilor și chiriașilor rămâne ridicată. Clădirile care nu respectă standardele de mediu sunt tot mai greu de tranzacționat, iar riscurile climatice sunt luate în calcul în procesul de due diligence, influențând inclusiv costurile de asigurare.
Perspectivele pentru sectoarele tradiționale ale pieței imobiliare sunt mixte: segmentul rezidențial, logistica, industria și hotelurile rămân atractive, în timp ce birourile și centrele comerciale se confruntă cu o cerere mai temperată.
