România, cel mai mare avans al chiriilor din UE

La locuințe, Bulgaria este pe primul loc cu un avans al prețurilor de 14,3%.

CITEȘTE ȘI FOTO Țiriac, plan de 100 milioane euro în România. Reconversia unei foste platforme industriale într-o zonă urbană

Prețurile locuințelor în UE, în al doilea trimestru din 2026, s-au majorat cu 4,1%, față de  media din 2025, iar chiriile au crescut cu 2,6%.
„Comparând trimestrul al doilea din 2026 cu media anuală a anului 2025, chiriile au crescut în toate țările UE. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în România (41,2%), Croația (22,1%) și Slovenia (10,2%), în timp ce cele mai mici au fost consemnate în Estonia și Finlanda (0,1% fiecare) și în Luxemburg (1,2%)”, arată Eurostat.

Prețurile locuințelor au crescut mai rapid, în trimestrul al doilea din 2026, față de media anuală din 2025, decât chiriile în cele 18 țări din UE pentru care existau date disponibile, scrie News.ro.

CITEȘTE ȘI Alertă în România: Ignorați acest SMS! Clienți anunțați că serviciile vor fi deconectate de Transelectrica din cauza neplății facturii de energie electrică

În această perioadă, cel mai mare avans al prețurilor la locuințe a fost înregistrat în Bulgaria (14,3%), Portugalia (14,2%) și Lituania (12,8%), în timp ce Finlanda (1,5%) și Franța (1,4%) au fost singurele țări în care prețurile locuințelor au scăzut.

Potrivit datelor Eurostat, în al doilea trimestru din 2026, prețurile locuințelor în UE s-au mărit cu 4,7%, în timp ce chiriile au crescut cu 3%, față de al doilea trimestru din 2025. Raportat la primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor s-au mărit cu 1,2%, iar chiriile cu 0,7%.

România, fruntașă în UE la supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor

Anul trecut, 26,9% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană locuiau în gospodării supraaglomerate. Românii sunt în top.

Rata supraaglomerării în rândul tinerilor era cu 10,1 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată pentru populația totală, de 16,8%, relevă datele analizate de Profit.ro.

Rata supraaglomerării scade odată cu vârsta. Aceasta era de 30,1% pentru tinerii între 15 și 19 ani, de 28,7% pentru cei între 20 și 24 de ani și de 21,8% pentru grupa de vârstă 25-29 de ani.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Călin Georgescu, arestat

În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani, cele mai ridicate rate ale supraaglomerării au fost înregistrate în România, 60,4%, Letonia, 54,9%, și Bulgaria, 52,8%.

Cele mai mici valori au fost consemnate în Cipru, 3,5%, Irlanda, 7,4%, și Malta, 7,7%.

În trei state UE, diferența dintre rata supraaglomerării în rândul tinerilor și cea pentru populația totală a fost de cel puțin 20 de puncte procentuale.

În Bulgaria, rata era de 52,8% pentru tineri, față de 32,5% pentru populația totală, în Grecia de 48,4%, față de 28,3%, iar în România de 60,4%, față de 40,4%.

CITEȘTE ȘI Elevii, chemați astăzi să vină în negru la școală

România nu este doar pe primul loc în UE la supraaglomerarea locuințelor în rândul tinerilor, ci are și una dintre cele mai mari diferențe față de restul populației.

Practic, șase din zece tineri români între 15 și 29 de ani locuiesc într-o gospodărie considerată supraaglomerată după criteriile Eurostat, de peste două ori mai mult decât media UE.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ DOCUMENT Oprim cumulul pensiei cu salariul la stat - Programul de guvernare Siegfried Mureșan

Indicatorul nu măsoară simplu câte persoane locuiesc într-o casă, ci dacă gospodăria dispune de un număr suficient de camere în raport cu numărul, vârsta și structura membrilor familiei.