Nouă patronate din industria turismului, printre care ANAT, HORA, OPTBR și FIHR, vor să se reunească într-o structură unică, cu mesaj unitar, și cer, totodată, înființarea "Organizației Române de Turism", o entitate public-privată care să permită colaborarea dintre autoritățile publice și sectorul privat.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Asociația de Ecoturism din România (AER), Bucharest Tourism Board (BTB), Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), Federația Asociațiilor de Promovare Turistică (FAPT), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) și Clubul Profesioniștilor din Turism (SKAL) se declară nemulțumite de neimplicarea autorităților în dezvoltarea turismului românesc, lucru care a dus la o promovare aproape inexistentă a României, lipsa forței de muncă calificate pe segmentul turism și HORECA și, nu în ultimul rând, absența parteneriatului dintre stat și mediul de afaceri.
Reprezentanții mediului privat susțin crearea unui parteneriat public-privat, pe modelul de succes din țări cu tradiție și rezultate notabile în turism, venind cu propunerea înființării “Organizației Române de Turism”, pentru a permite astfel colaborarea dintre autoritățile publice și sectorul privat. Promovarea României trebuie să fie o prioritate a autorităților centrale și locale. De la alegerea participării României la târguri de turism și până la desființarea birourilor de promovare din străinătate, autoritățile de resort au luat decizii unilaterale, fără implicarea mediului privat, care ar fi putut contribui prin know-how sau la o mai bună vizibilitate a țării în plan extern.
Mai mult, spun patronatele, este nevoie ca Legea turismului să proiecteze o viziune a turismului la nivel național, având în centru conceptul de destinație și organizația de management a destinației (OMD) atât la nivel local, cât și la nivel national (ORT). Acestă abordare este absentă din propunerea de lege a turismului, în condițiile în care ar fi trebuit să fie centrul acesteia.
Patronatele și asociațiile reclamă, de asemenea, lipsa forței de muncă calificate în hoteluri și restaurante și cer autorităților măsuri pentru reducerea crizei personalului calificat, una dintre acestea fiind sprijinirea înființării de școli profesionale. Mai mult, la nivel universitar nu sunt echivalate diplomele unor univerisități recunoscute la nivel mondial. În ceea ce privește învățământul de specialitate, deși în străinătate practica este componentă integrantă în anii de studiu, în unitățile de învățământ din România este limitată la trei săptămâni pe an de studiu. Pentru angajarea temporară, autoritățile nu facilitează sub nicio formă angajarea de personal străin, ci dimpotrivă aplică reguli restrictive și discriminatorii.
Nu în ultimul rând, ezitările și chiar anulările unor decizii publice creează haos în întreaga industrie, dialogul între părți nu este unul eficient, rolul Consiliului Consultativ fiind practic egal cu zero din moment ce ședințele, de cele mai multe ori, nu se mai țin. Patronatele doresc conștientizarea impactului politicilor publice ale unor ministere (în special Educație, Sănătate, Transporturi, Cultură, Mediu etc.) asupra industriei ospitalității, de cele mai multe ori deciziile acestora îngreunând desfășurarea activității operatorilor din turism.
Toate cele de mai sus accentuează și mai mult relația dificilă dintre mediul privat și autorități. "Un următor pas pentru asociațiile și patronatele de profil este crearea unei structuri care să le regrupeze într-o voce unică, puternică și întru totul reprezentativă pentru ansamblul turismului românesc", se arată într-un comunicat comun al celor nouă asociații.
