' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Finalistele vor fi cunoscute în 2029, iar orașul desemnat va avea cinci ani pentru pregătirea programului din 2034.
România are o experiență apreciabilă în domeniu: Sibiu a purtat titlul în 2007, alături de Luxemburg, iar Timișoara l-a dus mai departe în 2023, alături de Veszprém și Elefsina. Ambele experiențe au arătat ce poate lăsa în urmă un astfel de proiect: infrastructură culturală, rețele europene, proiecte noi și oameni care au învățat să construiască programe culturale la scară europeană, scrie News.ro.
Pentru 2034, noul cadru propus de Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra titlului, anunță Ministerul Culturii.
Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului. De respectarea angajamentelor asumate va depinde și acordarea Premiului „Melina Mercouri”, numit după ministrul grec al Culturii care a propus programul în 1985.
Candidatura va deveni mai simplă, criteriile se reduc de la șase la patru seturi, iar orașele vor putea forma mai ușor candidaturi comune, inclusiv transfrontaliere. Tinerii și societatea civilă vor avea, de asemenea, un rol mai important.
Orașele care investesc timp, energie și idei într-o candidatură trebuie să poată păstra ceva din această muncă, chiar dacă nu câștigă titlul. De aceea, analizăm un mecanism prin care programele dezvoltate pentru candidatură, cel puțin de orașele finaliste, să poată fi implementate parțial și după competiție. Experiența Cluj-Napoca arată că acest lucru este posibil. Proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să prindă viață și după încheierea competiției.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027-2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente. Viitoarea Capitală Europeană a Culturii poate dobândi astfel o valoare adăugată, devenind un proiect-far”, a declarat ministrul Culturii, Demeter András István.
Timișoara 2023
Primăria Timișoara a investit în 2023 pentru programul Capitalei culturale europene și pentru întreg pachetul cultural prevăzut în strategie 30 milioane de euro, C.J. Timiș, 6,5 milioane euro, Ministerul Culturii a contractat peste 2 milioane de euro. Sumelor provenite de la cele trei instituții responsabile, li s-au adăugat peste 4 milioane euro de la sponsori și parteneri, în bani sau servicii.
La Teatrul Național, timișorenii au putut vedea spectacole cu John Malkovich, Bejart Balett Lausanne și cu toate vedetele teatrului românesc, omagiate și la Gala Uniter; la Teatrul German, festivalul Eurothalia, iar la Teatrul Maghiar, festivalul TESZT au dat o măsură europenității; Filarmonica Banatul a adus orchestre și dirijori celebri din lume iar Recviemul în memoria Revoluției a fost o închidere triumfală, Opera a oferit spectacole de clasă; Casa de Cultură municipală a invitat publicul la Festivalul inimilor, dar și la concertul violonistului David Garett, cu vioara Stradivarius, arată Europa Liberă.
Universitatea de Vest a adus nume mari, laureați ai Premiului Nobel ca Orhan Pamuk, Jean-Marie Lehn, Jean-Pierre Sauvage. Eric Stark Maskin și Nadia Murad, sau personalități ale științei să conferențieze, iar Universitatea Politehnica a legat tehnologia de cultură într-un mod inedit.
Britancul Charlie Ottley a produs special pentru județul Timiș un clip de promovare, precum și filmul Flavors of Banat.
