Banca Națională a Ungariei a majorat dobânda la depozitele pe o săptămână cu 2 puncte procentuale, la 9,75%, într-o ședință de urgență ținută în această dimineață, în condițiile în care forintul a atins noi minime istorice.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Rata depo reprezintă dobânda pe care banca centrală o plătește băncilor comerciale pentru depozitele plasate cu scadența la o săptămână și majorarea acesteia reprezintă o încercare de a reduce lichiditatea din piața monetară, astfel încât pariurile pe deprecierea forintului să devină mai scump de finanțat. De regulă, dobânzile la operațiunile de piață pentru atragerea de depozite sunt la nivelul ratei cheie, însă Banca Ungariei le-a crescut din toamna anului trecut peste dobânda de politică monetară (majorată și ea recent la 7,75%).
Forintul și-a accelerat deprecierea în ultimele săptămâni și a depășit pragul de 400 de unități/euro, ajungând la un nou minim istoric de 413 forinți/euro. După o scurtă apreciere după decizia băncii centrale, forintul și-a reluat scăderea. De la începutul anului, euro a crescut cu circa 11% față de forint, moneda maghiară având cea mai proastă performanță din regiune, ceea ce pune presiune suplimentară pe prețurile de import, în condițiile în care Ungaria se confruntă, la fel ca restul țărilor din regiune, cu o inflație ridicată, ajunsă la 10,7% în mai.
”Sentimentul general de adversitate la risc și creșterea în continuare a dolarului față de euro pe piețele globale nu sunt favorabile, în timp ce preocupările pe piață cu privire la lipsa plăților din fondurile europene s-au intensificat, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a provocărilor legate de deficitele gemene ale țării”, arată analista Erste Orsolya Nyeste.
Guvernul de la Budapesta este în conflict cu Bruxellesul în condițiile în care Comisia Europeană acuză încălcarea statului de drept și a condiționat aprobarea planului NextGenerationEU. Ungaria este singura țară din regiune care nu are planul aprobat și nu a primit astfel încă niciun euro din cei 7,2 miliarde ceruți (circa jumătate din suma alocată României). În iunie a fost aprobat planului Poloniei, tot după o întârziere cauzată de conflictul dintre guvern și Comisie.
”Limitarea slăbirii forintului ar putea necesita și mai multe creșteri ale ratelor, totuși o accelerare a negocierilor cu UE cu privire la problemele statului de drept și acceptarea planului de reziliență și redresare ar putea oferi un sprijin mai relevant pentru activele maghiare”, adaugă economista Erste.
România a încasat deja circa 3,7 miliarde de euro, bani care au mers în contul Ministerului Finanțelor de la BNR și au ajutat la susținerea leului – intervențiile Băncii Naționale a României în piața valutară au păstrat moneda românească aproape neschimbată în acest an. Rezervele valutare ale BNR au crescut de la 39,2 miliarde de euro la 42 de miliarde de euro, inclusiv ca urmare a acestor intrări (la care se adaugă și împrumuturile externe).
Rezervele valutare ale Ungariei au scăzut de la 30,8 miliarde de euro la finele anului trecut la 26 de miliarde de euro în aprilie.
BNR a majorat miercuri dobânda cheie cu 1 punct procentual la 4,75%, în continuare cel mai mic nivel din regiune. Sistemul bancar românesc se află într-un deficit de lichiditate în raport cu banca centrală, generat cel puțin în parte de intervențiile BNR pentru susținerea leului.
Rata cheie, cotațiile interbancare la 3 luni (bubor) si rata depo din Ungaria. Surs: Erste Research
