Acesta a afirmat, că nu poate exista o Europă cu două viteze, în care unii cetățeni au acces la anumite bunuri, iar alții nu.
Oficialul elen a subliniat că Grecia se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene, dar și cererile de plată din Planul de Redresare și Reziliență, datorită reformelor pe care le-a implementat și a faptului că a reușit să reducă birocrația. Guvernul a stabilit patru piloni de bază în ceea ce privește fondurile de coeziune, și anume transformarea digitală, transformarea verde, calificarea și perfecționarea.
Potrivit acestuia, Grecia este un studiu de caz cu privire la transformarea digitală, prin programul de digitalizare a economiei fiind obținute rezultate fiscale mai bune, deoarece a fost combătută evaziunea fiscală.
Nikos Papathanasis a mai vorbit într-un interviu acordat Agerpres.ro, despre viitorul Cadru Financiar Multianual, dar și despre modalitatea în care a reușit Grecia să treacă de la un deficit bugetar mare la excedent bugetar și despre eforturile privind reducerea datoriei țării.
Ați participat la București la conferința legată de viitorul politicii de coeziune. În acest context, ne puteți spune care este în prezent gradul de absorbție a fondurilor din politica de coeziune în Grecia și cum a reușit Grecia să își îmbunătățească gradul de absorbție al fondurilor europene?
Nikos Papathanasis: Vă mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o de a discuta probleme foarte importante. Aș dori să mulțumesc domnului ministru (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru n.r) Ministerului și României pentru oportunitatea pe care ne-au oferit-o de a discuta despre coeziune. Trăim într-o Europă care funcționează pe baza pieței unice, iar o piață unică pentru a funcționa are nevoie de coeziune, deoarece are nevoie de convergență regională și nu poți avea convergență regională dacă nu ai coeziune. Așadar, aceasta este problema pe care am discutat-o astăzi (vineri n.r). Și, bineînțeles, în Grecia, deoarece am trecut printr-o criză financiară și acum tabloul nostru fiscal arată cât de mult am progresat, nu ne putem permite să pierdem niciun ban din fondurile europene, din resursele europene, așa că avem o absorbție ridicată.
Grecia este acum printre primele cinci, șase țări, dacă vorbim de Planul de Redresare și Reziliență, suntem primii în ceea ce privește absorbția în funcție de PIB. Dar ne aflăm și în primele patru, cinci țări și când vine vorba despre cererile de plată, dar și în ceea ce privește acordul de parteneriat. Suntem pe primele poziții pentru că am învățat că, pentru a reuși, trebuie să continuăm cu reformele, trebuie să reducem birocrația și, bineînțeles, trebuie să fim foarte atenți pentru a atinge jaloanele și țintele pentru a continua cu cererile de plată. Și am făcut-o și vom continua să o facem.
Care sunt domeniile spre care au fost direcționate fondurile de coeziune și care sunt principalele proiecte?
Nikos Papathanasis: Ei bine, avem o strategie. De fapt, această strategie a început în 2019, când am ajuns la putere, Kyriakos Mitsotakis a devenit prim-ministru. Am stabilit patru piloni de bază, și anume transformarea digitală, transformarea verde, calificarea și perfecționarea, pentru că am trecut, așa cum am spus, prin criza financiară, și am avut un șomaj ridicat. Așa că a trebuit să ne instruim oamenii pentru a se întoarce la muncă și, de asemenea, să sprijinim IMM-urile, deoarece în timpul crizei multe IMM-uri nu au avut acces la sistemul bancar, așa că a trebuit să sprijinim competitivitatea. Așadar, acești patru piloni i-am utilizat prin finanțare europeană, sprijinind tranziția verde. Avem multe proiecte în tranziția verde. Acum Grecia produce aproximativ 50% din energie din surse regenerabile. În plus, Grecia este un studiu de caz cu privire la transformarea digitală. Avem acum o țară complet diferită de cum era acum șase ani. Derulăm un program foarte puternic de digitalizare a economiei noastre și așa am obținut rezultate fiscale mai bune, deoarece am combătut evaziunea fiscală.
Cum a contribuit politica de coeziune la reducerea decalajelor regionale în Grecia?
Nikos Papathanasis: Politica de coeziune este foarte importantă. De fapt, coeziunea are drept țintă reducerea decalajelor dintre regiuni. După cum am spus anterior, avem nevoie de convergență regională, iar pentru a avea convergență regională, trebuie să avem politica de coeziune. Ceea ce trebuie să facem noi, ca politicieni - trăim în Europa, iar Europa are un mod de viață - trebuie să oferim acest mod de viață fiecărui cetățean. Nu putem avea o Europă cu două viteze, în care unii cetățeni au acces la anumite bunuri și alți cetățeni care nu au acces la anumite bunuri. Așadar, trebuie să lucrăm la asta, iar politica de coeziune sprijină de fapt cele 13 regiuni. Avem 13 regiuni în Grecia și alocăm fondurile astfel încât fiecare regiune, în funcție de PIB, să se îmbunătățească prin proiecte de infrastructură, proiecte care au legătură cu sănătatea, modernizarea spitalelor, modernizarea școlilor. Deci, facem acest lucru pentru a îmbunătăți fiecare serviciu din fiecare regiune, utilizând în mod corespunzător fondurile europene.
Care sunt prioritățile Guvernului grec cu privire la utilizarea fondurilor europene și care sunt criteriile după care sunt selectate proiectele?
Nikos Papathanasis: După cum știți, există noi priorități în Uniunea Europeană. De exemplu, locuințele sunt ceva foarte important acum. Aceasta este o problemă europeană, dar este și o problemă a Greciei. Așadar, odată cu evaluarea intermediară, Comisia solicită acum realocarea a aproximativ 10% din fondurile din acordul de parteneriat către priorități precum apărarea, locuințele, gestionarea apei. Acestea sunt foarte importante. Apa devine o problemă semnificativă acum în Europa. Și din cauza crizei climatice, devine și mai dificilă. Și, de asemenea, competitivitatea. Așadar, ne redirecționăm fondurile pentru a sprijini acești piloni și cred că acesta este efortul pe care îl vom menține în timp ce negociem pentru noul Cadru Financiar Multianual pentru a redirecționa fondurile către aceste priorități.
Care sunt lecțiile învățate din actualul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor din următorul exercițiu financiar, ce va începe în 2028? Ce considerați că ar trebui modificat sau îmbunătățit?
Nikos Papathanasis: Ei bine, lucrurile evoluează foarte repede. Dacă am fi avut această discuție acum trei-patru ani, cred că am fi discutat despre probleme foarte diferite. În primul rând, avem Inteligența Artificială, iar aceasta ne face să credem că știm ce ne rezervă viitorul, dar acest lucru nu este adevărat. Nu știm cu adevărat ce ne rezervă viitorul. Deci, sunt parametri pe care nu îi cunoaștem exact. Dar ceea ce am învățat este că trebuie să ne ajustăm nevoile în funcție de vremuri. De exemplu, CFM-ul anterior nu a avut, când a început, o criză climatică foarte severă. Avem pagube provocate de evenimente climatice extreme care au loc mult mai frecvent decât înainte. De exemplu, Grecia a fost lovită de ciclonul Daniel, care a costat economia aproximativ 3,5 miliarde de euro. Și Slovenia a trecut prin aceeași situație, iar Europa a conceput un fond de solidaritate înainte de intensificarea crizei climatice, care ne-a oferit, de fapt, doar 100 de milioane din cele 3,5 miliarde de euro. Așadar, a trebuit să redirecționăm fonduri din PNRR și din acordul de parteneriat și, de asemenea, să avem o economie puternică pentru a-i sprijini pe oamenii din zonele afectate. Ceea ce spun și ceea ce am învățat este că trebuie să fim proactivi. Trebuie să proiectăm în funcție de nevoile noastre. De exemplu, România ar putea avea nevoi diferite de cele ale Greciei. Dar, în centrul a ceea ce am învățat, este că această coeziune trebuie să rămână o legătură între toate programele, deoarece coeziunea este baza pe care construim competitivitatea. Dacă nu avem coeziune, nu avem solidaritate cu oamenii, nu putem avea competitivitate. Deci, nu putem vedea coeziunea și competitivitatea ca antagoniste. Coeziunea trebuie să fie modelul pe care putem construi a doua zi.
Care este poziția Greciei față de intenția de a unifica fondurile de coeziune cu subvențiile agricole?
Nikos Papathanasis: Nu ne place această idee. Credem că ar trebui păstrate separat. Cred că sunt două domenii diferite și cred că, în final, vom găsi un teren comun. Europa și-a arătat solidaritatea. De exemplu, am văzut că în timpul COVID, Europa a răspuns cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Așadar, credem că ar trebui să continuăm discuțiile. Suntem europeni. Știm cum să ne rezolvăm problemele, dar ar trebui să păstrăm aceste fonduri separat, deoarece servesc unui scop distinct.
Conform datelor Eurostat, în al doilea trimestru al acestui an Grecia a înregistrat un surplus bugetar de 2,7% din PIB. Care au fost măsurile luate de Guvernul elen pentru a trece de la un deficit bugetar mare la excedent?
Nikos Papathanasis: Este adevărat, Grecia este un studiu de caz în Europa. Aproape că am fost dați afară din Europa, dar ne-am revenit în forță și plănuim să rămânem așa. Nu repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut. Suntem un guvern reformist. Ne place să urmăm traiectoria fiscală. Ne place, prin reforme, să sporim capacitatea statului, de exemplu, de a reduce evaziunea fiscală. Și asta facem prin digitalizare. În 2025 vom avea o creștere economică de 2,2%. Europa nu va depăși 1%. În 2026 vom avea o creștere de 2,4%. Din nou, mai mult decât dublul mediei europene. Dar ceea ce credem este că trebuie să păstrăm imaginea reformistă pe care o avem, efortul reformist pe care îl depunem. Și, de asemenea, ar trebui să continuăm să construim o țară care să creeze un mediu prietenos, favorabil mediului de afaceri.
Grecia atrage acum investiții foarte mari. Investițiile noastre străine directe (FDI) au crescut mult și cred că am schimbat modul în care investitorii ne vedeau în trecut, pentru că noi credem că prin investiții, prin întreprinderi, prin atragerea oamenilor de afaceri, a femeilor de afaceri în Grecia vom reuși să ne susținem creșterea. Desigur, ne-am redus rata șomajului. Acum, rata șomajului este sub 8%. Am început în 2019 la 18%. Vrem să continuăm. Și, bineînțeles, am dori să susținem scăderea raportului dintre datoria publică și PIB. În 2030, Grecia nu va fi țara cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB din Europa. Suntem pe o traiectorie de scădere, avem cea mai rapidă scădere și vom continua așa.
Referitor la datoria publică a Greciei, Guvernul elen prognozează că aceasta va coborî până la 137,6% din PIB de la 210% din PIB înainte de pandemie. Cum va fi realizată această performanță?
Nikos Papathanasis: După cum știți, acum în Europa avem un plan structural fiscal care are, de exemplu, un plafon de cheltuieli. Acum, toate țările trebuie să respecte plafonul de cheltuieli. Există țări, precum Franța, care nu pot îndeplini plafonul de cheltuieli. Grecia a îndeplinit toate cerințele noului plan structural fiscal și, datorită excedentului primar, pentru că ne rambursăm împrumuturile, putem reduce împrumuturile mult mai rapid decât orice alt stat. Și plănuim să facem asta. Fitch a îmbunătățit ratingul Greciei acum trei zile. Acum suntem la BBB, ceea ce înseamnă că ne împrumutăm la dobânzi mai mici decât multe alte țări europene.
Și credem că, pe măsură ce ne reducem datoria în raport cu PIB-ul, pe măsură ce ne susținem creșterea, pe măsură ce reducem șomajul, vom fi o țară foarte atractivă pentru investiții. Suntem un guvern stabil. Suntem o țară importantă din punct de vedere geopolitic. Avem o vreme excelentă și avem angajați talentați pe care mulți investitori și companii îi găsesc atunci când vin și demarează o afacere în Grecia.
