Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că nu se consideră obligat să protejeze Uniunea Europeană în fața afluxului de migranți ilegali, în condițiile în care blocul comunitar a impus Belarusului sancțiuni care-i afectează economia.
''Ne asfixiază, iar noi trebuie să-i protejăm?'', s-a întrebat Lukașenko în timpul unei reuniuni consacrate politicii externe. El a adăugat că guvernul de la Minsk finanțează în prezent cu banii săi măsuri la graniță pentru ''eliminarea activităților ilegale, inclusiv combaterea imigrației clandestine și traficul cu droguri și arme'', măsuri pentru care UE oferea finanțare înainte să fie instituite sancțiunile.
Ca represalii pentru aceste sancțiuni, Belarusul le permite migranților ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă granița în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autoritățile de la Minsk că aduc în Belarus migranți cu avionul de la Bagdad și Istanbul și apoi îi trimit către Lituania, scrie Agerpres.
Circa 2.100 de migranți au pătruns astfel în Lituania anul acesta, dintre care aproximativ 1.400 numai de la începutul lunii iulie. Majoritatea sunt veniți din Irak, dar și din Siria sau țări africane precum Congo, Camerun ori Guineea.
Dar președintele belarus Aleksandr Lukașenko a susținut în declarația sa de marți că amplificarea fluxurilor migratorii către Europa este provocată în mare măsură de politicile unor state din UE. ''Voi i-ați chemat, dați-le tot ce le trebuie, puneți-i pe picior de egalitate cu cetățenii voștri!'', le-a transmis el țărilor europene la care a făcut referire.
SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie și Canada au impus mai multe serii de sancțiuni Belarusului în urma fraudării alegerilor prezidențiale de anul trecut și reprimării manifestațiilor opoziției ce au urmat, noi sancțiuni venind mai recent după arestarea unui blogger opozant preluat de la bordul unui avion constrâns să aterizeze la Minsk.
În acest timp, președintele Lukașenko acuză orchestrarea din Occident a manifestațiilor împotriva lui. El a pledat marți pentru ajustarea numărului de ambasade în Europa și reorientarea politicii externe a Belarusului către state prietene, printre care a dat ca exemplu China, India, Pakistan, Vietnam, Turcia, precum și țări din Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.
