Discuția a fost relansată după ce ziarul danez Politiken a intervievat doi economiști norvegieni care au sugerat că Norvegia ar putea folosi dimensiunea fondului și ratingul său de credit pentru a debloca negocierile.
Subiectul fost ridicat recent, în timpul summitul-ui liderilor UE din 23 octombrie, la Bruxelles, unde nu s-a ajuns la un acord.
Belgia insistă ca statele membre să împartă riscurile juridice și financiare înainte de un vot final. Activele ruse vizate sunt administrate de Euroclear, instituție financiară cu sediul în Bruxelles.
Săptămâna trecută, premierul Støre a cerut o analiză privind posibilele variante de implicare. Norvegia a înregistrat câștiguri suplimentare de aproximativ 109 miliarde de euro în 2022 și 2023 din vânzările de gaze, după declanșarea războiului în Ucraina.
„Urmărim evoluția discuțiilor și păstrăm contactul cu partenerii europeni”, a transmis Ellen Reitan, secretar de stat în Ministerul Finanțelor din Norvegia, pentru Euractiv.
Statele UE caută soluții pentru acoperirea necesarului financiar al Ucrainei, estimat de FMI la circa 55 de miliarde de euro pentru următorii doi ani. Comisia Europeană urmează să prezinte opțiuni suplimentare de finanțare și va continua discuțiile cu aliații într-o etapă ulterioară.
Reacțiile publice s-au întețit după ce premierul danez Mette Frederiksen a spus că folosirea Fondului norvegian ar fi ideea ar fi „bună”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile recente cu Støre s-au concentrat pe livrările de gaze, fără a confirma propunerea. Presa norvegiană a preluat rapid subiectul, determinând mai multe partide să-l susțină public.
