Rituația instalației este inclusă printre cele 20 de puncte prezentate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un cadru de propuneri pentru un acord de pace, informează News.ro.
Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 și a anunțat ulterior intenția de a o conecta la rețeaua sa electrică. Deși aproape toate statele lumii consideră că instalația aparține Ucrainei, Moscova susține că aceasta este proprietatea Rusiei și este administrată de o filială a companiei nucleare de stat Rosatom.
Zelenski a declarat la finalul lunii decembrie că partea americană ar fi propus o administrare trilaterală a centralei, cu participare ucraineană și americană, sub conducerea unui manager-șef din SUA. Potrivit președintelui ucrainean, propunerea Kievului prevede utilizarea comună a centralei, SUA urmând să decidă cum este folosită jumătate din energia produsă. Presa rusă a relatat că Moscova a luat în calcul și o formulă de exploatare comună ruso-americană.
Centrala este situată în orașul Enerhodar, pe malul fluviului Nipru, și dispune de șase reactoare de concepție sovietică, construite în principal în anii ’80. Capacitatea totală este de 5,7 gigawați, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Patru dintre reactoare nu mai folosesc combustibil nuclear rusesc, fiind alimentate cu combustibil furnizat de compania americană Westinghouse.
După preluarea controlului de către Rusia, cinci reactoare au fost oprite, iar ultimul a încetat producția de energie în septembrie 2022. Administrația rusă a centralei susține că toate reactoarele se află în prezent în „oprire la rece”. Alimentarea cu energie electrică necesară funcționării sistemelor de siguranță depinde de liniile din Ucraina, care au fost întrerupte de cel puțin 11 ori de la începutul războiului, forțând utilizarea generatoarelor diesel de urgență.
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a avertizat că desfășurarea unui conflict armat în jurul unei centrale nucleare menține siguranța nucleară într-o stare de risc constant.
Rusia susține că dorește să repornească centrala atunci când situația de securitate o va permite și nu exclude livrarea energiei produse către anumite regiuni din Ucraina. Analiști ucraineni afirmă însă că Moscova urmărește să acopere un deficit energetic semnificativ în sudul Rusiei. În decembrie 2025, autoritatea nucleară rusă a emis o licență pentru operarea reactorului nr. 1, un pas important spre repornire, decizie calificată de Kiev drept ilegală și periculoasă.
Pentru Ucraina, centrala este esențială în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice. Deficitul de producție este estimat la aproximativ 4 gigawați, echivalentul a patru reactoare de la Zaporojie. Specialiștii estimează că refacerea capacității pierdute ar dura între cinci și șapte ani, iar readucerea centralei la funcționare completă, în cazul recâștigării controlului, ar necesita încă cel puțin cinci-șase ani.
O problemă majoră rămâne lipsa apei pentru răcirea reactoarelor, după distrugerea barajului Kahovka în 2023. Rezervorul care alimenta sistemele de răcire a fost grav afectat, iar nivelul apei din bazinul de răcire al centralei a scăzut cu peste 15%, potrivit operatorului nuclear ucrainean Energoatom. Fără un aport suficient de apă, atât reactoarele, cât și bazinele de combustibil uzat se confruntă cu riscuri serioase de supraîncălzire, cu potențiale consecințe grave pentru siguranța nucleară.
