Au trecut două secole de la prima încercare a elitelor ruse - decembriștii - de a pune capăt autocrației în țara lor.
Ca și în cazul centenarului Revoluției Bolșevice, actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin, expert în arta conspirației, a ignorat aniversarea pentru a nu permite ca nemulțumirea în creștere față de războiul din Ucraina să se traducă într-o nouă revoltă, relatează EFE.
'Principala lecție a revoluției decembriste este că statul rus nu își poate permite să fie slab... Statul rus are valoare doar atunci când se poate apăra', a declarat recent Konstantin Ciuicenko, ministrul justiției din Rusia.
Un grup de ofițeri, aristocrați și intelectuali au profitat de moartea țarului Alexandru I în decembrie 1825 pentru a organiza o revoltă inspirată de idei liberale care proveneau din Statele Unite și Europa și de exemple precum revolta din 1820 condusă de spaniolul Rafael del Riego, arată Agerpres.
'Din scânteie va izbucni o flacără (...) Din lanțuri vom făuri săbii/Și din nou vom reaprinde focul libertății/Și cu aceasta ne vom năpusti împotriva țarilor', scria poetul Aleksandr Odoevski.
Experții cred că actualele elite sunt pe deplin conștiente de faptul că Putin a greșit aprobând ceea ce este cunoscut sub numele de 'operațiune militară specială' din Ucraina și că, în plus, războiul este acum imposibil de câștigat, dar că aceste elite sunt legate de mâini și de picioare.
Agenții străini sunt noii decembriști
Uniunea Sovietică i-a idealizat pe decembriști, a căror revoltă a fost considerată primul precursor al revoluției care a pus capăt definitiv vechiului regim. Cu toate acestea, reacția oficialilor actuali și a autoproclamaților istorici ai Kremlinului este foarte diferită.
Ciuicenko consideră că rebelii de acum 200 de ani sunt precum agenții străini ai zilelor noastre, deoarece nu sunt doar oameni influențați de Occident, ci instrumente de influență folosite pentru a destabiliza situația politică internă.
În ochii Kremlinului, și deși nu a avut niciun fel de legătură cu elitele, un decembrist de manual ar fi liderul opoziției, Aleksei Navalnîi - ucis într-o închisoare arctică, potrivit susținătorilor săi -, deoarece ideile sale erau departe de interesele poporului rus.
Nu contează prea mult că decembriștii, susținuți de poetul Aleksandr Pușkin, au căutat, printre altele, să pună capăt iobăgiei, să introducă o ordine constituțională, să desființeze clasele sociale și să surmonteze înapoierea economică și tehnologică a Rusiei în comparație cu restul Europei.
Această revoltă ar fi putut schimba istoria Rusiei, dar, potrivit multor experți, reprimarea ei a adâncit izolarea Rusiei, a radicalizat disidența - Alexandru al II-lea avea să fie asasinat într-un atac terorist - și a amânat schimbarea: iobăgia nu a fost abolită decât în 1861, prima Dumă (parlamentul rus - n.r.) nu a fost creată decât în 1905, iar autocrația a rezistat până în 1917.
Umbra lui Prigojin
Amintirea revoltei armate a lui Evgheni Prigojin din iunie 2023 continuă să-i bântuie pe ruși. Fondatorul Grupului Wagner a murit trei luni mai târziu, în circumstanțe misterioase, într-un accident de avion pentru care susținătorii săi îl învinovățesc pe Putin.
Prin comparație, Ciuicenko a considerat că, 'din păcate, monarhia era foarte liberală, aș spune chiar prea nobilă, dacă ne uităm la modul în care au fost pedepsiți decembriștii pentru revolta lor'.
'Acest lucru demonstrează o anumită, și poate chiar remarcabilă, slăbiciune a monarhului absolut și a regimului său politic', a spus el, făcând aluzie la faptul că doar cinci decembriști au fost spânzurați, iar restul trimiși în Siberia.
Autoarea cărții 'Complici', Aleksandra Prokopenko, consideră că elita rusă, de la înalți funcționari la oligarhi și intelectuali, și-a pierdut de mult timp capacitatea de a influența viața politică. Singura încercare recentă a fost condusă de Dmitri Kozak, care a propus o reformă politică înainte de a părăsi funcția de șef adjunct al Administrației Prezidențiale.
Putin i-a transformat pe guvernatori la simpli administratori, a făcut înțelegeri cu oligarhii care le-a permis acestora să-și umple buzunarele în urma privatizărilor cu condiția să stea departe de politică și a acordat Serviciului Federal de Securitate controlul asupra tuturor numirilor.
Când cineva precum Prigojin, magnatul Mihail Hodorkovski, figurile opoziției Navalnîi și Boris Nemțov sau ministrul economiei, Aleksei Uliukaiev, încalcă consemnul stabilit, este aspru pedepsit.
Noile elite, rezistența la schimbare
Experții cred că doar câțiva fanatici își doresc ca războiul să continue până la victoria finală. Problema este că nimeni nu poate opri luptele, deoarece elita concurează pentru resurse, nu pentru influență politică.
Kremlinul înțelege că, în perspectiva perioadei postbelice, trebuie să-i elimine și să-i marginalizeze pe cei care se opun războiului și politicii de antagonism agresiv față de Occident.
De aceea, Putin se referă în mod constant la veteranii de război și la muncitorii din complexul militar-industrial și la familiile acestora drept 'noile elite rusești'.
'Nu ți-e frică să lași soarta țării în mâinile lor', a declarat Putin la recenta sa conferință de presă anuală.
Această categorie de oameni datorează totul statului paternalist - copiii lor sunt școlarizați la cele mai bune universități din țară - și, prin urmare, sunt pregătiți să-l apere împotriva oricărei amenințări, în special din partea unei ipotetice coloane a cincea.
Incapabile să facă acest lucru din interiorul sistemului, elitele se bazează în continuare pe intervenția străină. Ultima speranță este președintele american Donald Trump și planul său de pace pentru Ucraina, conchide EFE în analiza sa.
Președintele rus se declara recent pregătit și anunța, în conferința sa anuală de presă, că vrea să pună capăt Războiului din Ucraina ”prin mijloace pașnice”, relatează AFP.
”Suntem pregătiți și vrem să punem capăt conflictului prin mijloace pașnice”, a anunțat liderul de la Kremlin.
”Noi nu vedem Ucraina pregătită de discuții”, a adăugat el imediat.
El s-a felicitat cu privire la cuceriri recente ale armatei ruse în Ucraina.
Forțele ruse ”avansează pe tot frontul”, a dat asigurări Vladimir Putin, în pofida faptului că Statele Unite desfășoară eforturi dplomatice pentru a pune capăt războiului.
”Trupele noastre avansează pe toată linia de contact (...), inamicul se retrage în toate direcțiile”, s-a felicitat Vladimir Putin.
”Sunt sigur că până la sfârșitul acestui an vom asista la noi succese”, a dat el asigurări la începutul conferinței.
”Mingea se află în terenul” Ucrainei și Occidentului pentru a opri războiul, a declarat el.
Putin a aruncat vina războiului pe autoritățile ucrainene.
El a declarat că nu se consideră ”vinovat” de morțile cauzate de Războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani.
”Noi nu ne considerăm vinovați de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el.
El a amenințat că o folosire a activelor rusești blocate în vederea unei finanțări a Ucrainei ar putea ”avea consecințe grele”, după eșecul liderilor Uniunii Europene (UE) de a ajunge la un acord, la un summit, la bruxelles, în acest sens.
”Este un jaf. Dar de ce nu este posibil să se comită acest jaf? Pentru că consecințele pot fi foarte grele”, a amenințat Vladimir Putin în această mare conferință de presă anuală, transmisă în direct la televiziunea rusă.
Vladimir Putin, în vârstă de 73 de ani, care se află la putere de un sfert de secol, este obșnuit cu acest exercițiu mediatic care durează, în general, câteva ore.
Într-o sală înțesată se aflau jurnaliști din toate regiunile Rusiei, unii în costume tradiționale, dar și jurnaliști din presa străină, a constatat AFP.
Președintele rus se exprimă cu această ocazie asupra unui spectru vast de subiecte, de la geopolitică și economie la îngrijorări concrete ale populației și probleme locale.
La fel ca în anii precedenți, el era foarte așteptat în privința ofensivei ruse în Ucraina, lansată în februarie 2022, dar și în privința relațiilor sale cu președintele american Donald Trump sau escaladării tensiunilor cu europenii.
Miercuri, Putin a sublimiat încă o dată că obiectivele Rusiei în Ucraina vor fi ”fără nicio îndoială atinse”, fie pe cale diplomatică, fie prin mijloace militare.
El i-a jignit pe liderii europeni, pe care i-a catalogat drept niște ”purceluși” care au ambiția să provoace ”prăbușirea” Rusiei.
Președintele francez Emmanuel Macron a apreciat vineri că are să ”redevină util” ca el și europenii să stea de vorbă cu Vladimir Putin, în urma eforturilor întreprinse de către Statele Unite în vederea opririi războiului.
Forțele ruse și-au accelerat anual acesta cuceririle în Ucraina, din teritoriul căreia controlează 19%.
”CÂND VA VENI PACEA?”
Conflictul rămâne o preocupare majoră a rușilor.
Potrivit unei anchete de opinie realizate de către Centrul independent Levada la mijlocul lui decembrie, 21% dintre persoanele intervievate voiau să-l întrebe vineri pe Vladimir Putin când se va termina ”operațiunea militară specială” în Ucraina, cum numește Rusia războiul.
Potrivit acestui institut - declarat ”agent străin” de către autoritățile ruse -, 16% dintre persoanele intervievate vor să știe când se vor îmbunătăți condițiile lor de trai, în contextul în care Rusia este vizată de sancțiuni masive și se confruntă cu o inflație puternică.
”Dacă aș avea posibilitatea să-i pun o întrebare președintelui, l-aș întreba când va veni pacea pentru toți. Ar fi o fericire!”, a declarat AFP, la străzile Moscovei, Anna, o pensionară în vârstă de 65 de ani.
Un logistician, Grigori, în vârstă de 62 de ani, ar vrea, la rândul său, să ”audă vești pozitive despre sfârșitul conflictului”, dar și despre ”o scădere a dobânzilor împrumuturilor ipotecare”, ale căror niveluri-record frânează investițiile.
Economia rusă a rezistat până acum restricțiilor impuse exporturilor de hidrocarburi rusești, însă dificultările pe care traversează se exprimă prin penurii de forță de muncă, un cost prohibitiv al creditelor bancare și inflație.
După doi ani de creștere, alimentată de efortul de război, ea dă semne de încetinire, iar Banca centrală mizează pe o creștere a PIB-ului cuprinsă între 0,5% și 1%, după o creștere de 4,3% în 2024 și de 4,1% în 2023.
DOLEANȚE
Această conferință este totodată o ocazie ca Vladimir Putin să asculte nenumăratele doleanțe locale ale populației din regiunile celei mai vaste țări din lume, ca de exemplu îmbătrânirea spitalelor, lipsa școlilor sau starea drumurilor.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Putin s-a pregătit miercuri ”până noaptea târziu”, analizând întrebările cetățenilor, dar și toată ziua de joi.
Potrivit lui Peskov, peste două milioane de întrebări i-au fost adresate președintelui - triate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI).
Problemele sociale ”ocupă primul loc”, a declarat el ziarului Izvestia.
Acest program era odinioară împărțit în două părți - marea conferință de presă anuală, la care participa presa din Occident, și ”linia directă” cu întrebări și răspunsuri cu cetățenii.
Începând din 2023, cele două emisiuni au fuzionat.
Întâlnirea față în față a lui Vladimir Putin cu presa privește în general politica și marile dosare internaționale.
Sesiunea de întrebări și răspunsuri cu populația îi oferă lui Vladimir Putin ocazia să promită să rezolve probleme particulare, să mustre oficiali regionali, iar uneori să facă confidențe despre viața sa privată.
Aceste două evenimente, organizate aproape anual începând din 2001, sunt două mari evenimente televizate anuale ale președintelui rus.
În 2022, ele nu au avut loc, în timp ce armata rusă suferea înfrângeri importante în Ucraina.
