Vânzările de gaze ale Romgaz, care includ și volume achiziționate de la alți producători locali, au scăzut și mai mult, respectiv cu 5,62%, de la 3,629 la 3,425 miliarde metri cubi.
Injecția de gaze în depozitele subterane de profil ale Romgaz s-a redus cu 15,49% la 9 luni, de la 2,045 la 1,729 miliarde metri cubi.
Doar în T3, înmagazinarea a scăzut cu 13,55%, de la 1,116 la 0,965 miliarde metri cubi.
Mai mult, compania și-a majorat cu 19,25% extracția din depozite în ianuarie-septembrie 2026, de la 1,249 la 1,49 miliarde metri cubi.
Spre deosebire de T3 2025, când nu a scos deloc gaze din depozitele sale, Romgaz a extras în iulie-septembrie 2026 o cantitate de 18,7 milioane metri cubi.
Evoluția cotațiilor europene, răcirea vremii și timpul restrâns rămas până la debutul sezonului de iarnă, 1 noiembrie, când se încheie sezonul de injecție și începe cel de extracție gaze din depozite, au majorat atât cererea internă, cât și cea externă, ceea ce a condus la o explozie a prețului pe platformele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețul a ajuns la numai 10 lei de pragul de 500 de lei/MWh, relevă datele analizate de Profit.ro.
Luni, pe piața intra-zilnică o cantitate de 852 MWh s-a tranzacționat la un preț maxim al zilei de 490 lei/MWh, de departe cel mai înalt nivel din istorie, cu excepția anului 2022, când a fost declanșat războiul din Ucraina și Europa s-a văzut nevoită să înlocuiască gazul rusesc de care era dependentă cu gaze din alte surse.
Prețul mediu al zilei pe piața intra-zilnică a fost de 478,1 lei/MWh, iar volumul tranzacționat unul de aproape 7 GWh.
Și pe cealaltă piață spot, cea pentru ziua următoare, mai lichidă, prețul mediu gazului cu furnizare în ziua de marți a fost unul similar, 476,97 lei/MWh (89,1 euro/MWh).
O cantitate de 222 MWh a fost achiziționată la un preț maxim al zilei de 485 lei/MWh.
Surprinde nu numai prețul, ci și volumul record tranzacționat, de aproape 94 GWh, echivalent cu aproape 38% din producția internă curentă, de 249 GWh/zi.
Foarte probabil, principalul motor este unul extern, nivelul de umplere a depozitelor UE situându-se la minimul ultimilor 15 ani.
Așa se face că prețul de referință din Europa se situează peste cel din România, întâlnit tot doar în 2022, de aproape 100 euro/MWh cu aproape 10 euro peste cel din România (de 89 euro/MWh).
Marți, de exemplu, România importa 15,9 milioane mc de gaze din Bulgaria și reexporta 10 milioane mc (din care 3,6 milioane mc în Republica Moldova și 6,4 milioane mc în Ungaria).
Evoluția volumelor zilnice de gaze tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de BRM
Restul, de 5,9 milioane mc este alocat acoperirii consumului intern, care s-a majorat, ca urmare a răcirii vremii și vremii înnorate, care a crescut consumul de gaze în centralele de producere a electricității.
O altă explicație ar consta în faptul că mai sunt doar 5 zile până la încheierea oficială a sezonului de injecție a gazelor în depozite, pe 1 noiembrie, iar companiile (producători și furnizori) se folosesc de această perioadă în vederea asigurării de rezerve pentru la iarnă.
După 1 noiembrie începe oficial sezonul de extracție a gazelor, injecțiile fiind posibile într-un ritm mult mai redus și doar în anumite depozite ale Depogaz.
Deja ritmul de injecție a gazelor a scăzut considerabil, la 3,8 milioane mc/zi.
România are în prezent înmagazinați 29,8 TWh, reprezentând 88% din capacitatea totală de depozitare, cu 10 puncte procentuale sub cantitatea depozitată la aceeași dată a anului trecut, când erau înmagazinați 33,2 TWh, reprezentând 98% din capacitatea totală.
Europa stă și mai rău, având depozitați 848,6 TWh (74,9% din capacitatea totală, cu aproape 100 TWh sub nivelul de la aceeași dată a anului trecut, când erau înmagazinați 946 TWh (82,8% din. capacitatea totală.
Importurile, exporturile, înmagazinările și producția de marți, 27 octombrie
Un alt motiv al înregistrării acestui preț este că cea mai mare parte a gazelor tranzacționate pe platformele BRM provine din import, gazul produs intern fiind alocat de guvern la preț reglementat de peste 4 ori mai redus decât cel de piață (110 lei/MWh cel reglementat, 480 lei - prețul pieței) pentru acoperirea consumului casnic și al centralelor termo.
Așa se face că, cel puțin în perioada următoare, clienții casnici care au deja contracte semnate vor rămâne protejați, facturile rămânând la aproximativ același nivel.
Și la curent, pe termen scurt, situația este similară.
Pe termen lung însă, cum gazul este sursa marginală care dictează prețul în piață, furnizorii vor face oferte către clienții casnici care să transfere în factură creșterile costurilor de achiziție.
Impactul mare va fi însă în facturile achitate de clienții non-casnici, care vor fi nevoiți să achite, acum sau în viitorul apropiat, întreaga majorare de pe piața liberă, atât la gaze, cât și la curent.
Iar consumatorii non-casnici vor transfera aceste majorări de costuri cu utilitățile în prețurile mărfurilor consumatorilor finali, ceea ce va pune o presiune considerabilă pe inflație.
Astfel, chiar dacă nu vor achita facturi mai mari la gaze și electricitate, consumatorii casnici vor plăti mai mult pe celelalte produce, parțial și ca urmare a faptului că ei beneficiază de gaz la preț reglementat, spre deosebire de companii, care plătesc prețul pieței, pe care se vinde în prezent gaz de import, cel din producție internă fiind „indisponibilizat” de reglementările protecționiste ale statului.



















