Evgheni Titov este unul dintre tot mai numeroșii cetățeni ruși care cer azil politic în Lituania, integrată cu forța în Uniunea Sovietică înainte să devină un stat membru hotărât prooccidental al Uniunii Europene (UE) și NATO și să critice în mod deschis Kremlinul, relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În urma reportajelor sale despre Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Moscova l-a anexat în 2014, acest jurnalist în vârstă de 41 de ani a înțeles că zilele riscau să-i fie numărate în țara sa, scrie News.ro.
”Atunci când anchetam cu privire la podul Crimeei (construit de Rusia), prietenii mei au primit un mesaj prin care erau anunțați că am fost asasinat”, povestește Titov AFP la Vilnius.
Sfătuit de un prieten, el a venit în Lituania în 2016, după ce a primit alte amenințări cu moartea din cauza articolelor sale despre corupția legată de construirea acestui pod ce asigură o legătură între Crimeea și Rusia.
În iulie, acest jurnalist de la Novaïa Gazeta a obținut statutul de refugiat politic în Lituania.
Din 2014, peste 30 de cetățeni ruși au primit azil, iar familiile lor protecția micii țări baltice.
Zeci de alți ruși caută refugiu în Lituania și în celelalte două țări baltice, Estonia și Letonia.
Vsevolod Cernozub, în vârstă de 32 de ani, este unul dintre primii care a sosit în Lituania la sfârșitul lui decembrie 2013.
Membru al conducerii partidului de opoziție Solidarnost, el a decis să plece din cauza represiunilor brutale care au urmat protestelor masive contra învestirii lui Vladimir Putin în al treila mandat de președinte,în mai 2012.
Acuzații penale au fost formulate împotriva a aproximativ 30 de manifestanți, dintre care unii au fost condamnați la pedepse cu închisoarea de la doi ani și jumătate la patru ani și jumătate.
Cernozub, care putea să ceară azil în orice alt stat membru UE, a ales Lituania din motove practice.
”Lituania este o țară în care se mai poate vorbi rusă zilnic”, a declarat el, referindu-se la o comunitate rusofonă care s-a stabilit în această țară în timpul celor peste 50 de ani de ocupație rusă.
La acea vreme, ”soția mea era însărcinată. Ea voia un doctor rusofil”, a precizat el.
ÎN SIGURANȚĂ
Lituania susține în mod deschis opoziția rusă și primește disidenți.
”Unul dintre principiile (noastre în relația cu Rusia) este să susținem societatea civilă”, a declarat pentru AFP Linas Linkevicius, ministrul lituanian de Externe.
”Lituania este locul în care ei se pot simți în siguranță, iar noi suntem mândri de acest lucru”, a insistat el.
Din 2013, Ministerul de Externe organizează în fiecare primăvară un forum al opoziției ruse.
Fostul campion mondial la șah Gary Kasparov, unul dintre cei mai virulenți critici ai Kremlinului, organizează de asemenea în această țară un forum al drepturilor omului.
Cu susținerea Parlamentului lituanian, disidenți au reușit să schimbe numele pieței de lângă Ambasada Rusiei la Vilnius, care a devenit de-acum Piața Boris Nemțov, un lider al opoziției ruse asasinat de persoane necunoscute pe 27 februarie 2015.
Activitatea lor este departe de a fi ignorată de Moscova, potrivit lui Titov.
”Postul de propagandă Rusia 24 a făcut mai multe reportaje despre inițiativele noastre. Ne fac în toate felurile. Asta înseamnă că le pasă de ceea ce facem”, a apreciat el.
”RUSSIA TOMORROW”
Evgheni Titov lucrează în prezent pentru serviciul rus al Delfi, un site de știri foarte popular în cele trei țări baltice.
Vsevolod Cernozub a înființat împreună cu prieteni site-ul "Russia tomorrow", o aluzie ironică la televiziunea rusă de stat RT, cunoscută anterior drept Russia Today.
Disidenții lucrează, de asemenea, cu comunitatea rusofonă locală, care apără uneori pozițiile Kremlinului.
Această comunitate reprezintă aproximativ 6% din populația acestui mic stat baltic cu 2,9 milioane de locuitori.
”Este ciudat, dar acești oameni care sunt aici din epoca sovietică sunt uneori mai pro-Putin ca rușii înșiși”, deplânge Cernozub.
Agresiunea rusă în Ucraina le-a trezit locuitorilor celor trei țări baltice - care au divorțat cu Uniunea Societică în 1991 - temeri ale unei noi posibile anexări.
În reacție față de politica Kremlinului, NATO și-a consolidat prezența în regiune, instalând batalioane multimaționale în estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
Însă ”temerile lituanienilor sunt fondate”, insistă Cernozub.
El este îngrijorat că atmosfera de deschidere care a domnit o scurtăperioadă de timp în Rusia în timpul Cupei Lumii la fotbal poate lăsa loc unor noi măsuri de preprimare a opoziției.
”În timpul Cupeo Mondiale, situația era înghețată, cu puține proteste și puține arstări, însă acum nu știu ce se va întâmpla”, a declarat Cernozub.
