Economia României este așteptată să crească cu 1% în 2025 și să accelereze ușor anul viitor, până la 1,4%, potrivit raportului FMI din toamnă privind perspectivele economiei mondiale, publicat marți.
Comparativ cu raportul din primăvară, estimările privind creșterea economiei au fost revizuite în scădere, de la un avans preconizat de 1,6% pentru 2025 și de 2,8% pentru 2026.

FMI și-a înrăutățit acum prognozele privind inflația medie anuală în România, care ar urma să urce la 7,6% în 2025, comparativ cu o creștere de 4,6% estimată în aprilie. În 2026, rata medie a inflației este așteptată să atingă 6,7%, mult peste prognoza anterioară, de 3,1%.
Pe piața muncii, rata șomajului este preconizată să urce de la 5,4% în 2024 la 5,9% în acest an și să coboare la 5,8% în 2026.
În aprilie, FMI estima o rată a șomajului de 5,4% în 2025 și de 5,2% în 2026.
Prognoza privind deficitul de cont curent din acest an a fost, de asemenea, revizuită în urcare, la 8% din PIB, de la un deficit de 7,6% din PIB estimat în aprilie.
În 2026, deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 6,6% din PIB, sub nivelul estimat anterior, de 7,4% din PIB.
În ceea ce privește economia mondială, FMI estimează acum o creștere de 3,2% pentru 2025, cu 0,2 puncte procentuale mai mare comparativ cu avansul de 3% preconizat la actualizarea raportului său din iulie.
Prognoza de creștere pentru anul viitor a fost menținută la 3,1%.
“Economia globală a demonstrat rezistență la șocurile politicii comerciale, inclusiv pentru că aceste șocuri s-au materializat la o scară mai mică decât se aștepta la debutul lor, dar impactul schimbării politicilor devine vizibil în datele mai recente”, arată FMI.

Raportul FMI a fost redactat înaintea escaladării războiului comercial dintre SUA și China. Președintele american, Donald Trump, a anunțat, săptămâna trecută, că va impune taxe vamale suplimentare de 100% pentru importurile chinezești, după ce Beijingul a înăsprit controlul asupra exporturilor de pământuri rare, în replică la ceea ce a denumit acțiuni similare din partea SUA.
“Până în prezent, impactul tarifelor și al reconfigurarii aferente a lanțurilor de aprovizionare asupra presiunilor inflaționiste rămâne redus”, potrivit FMI, care notează că în SUA, țara tarifară, inflația generală și inflația de bază (CORE) au crescut doar ușor.
“O analiză mai atentă a inflației de bază, însă, relevă o creștere mai vizibilă a prețurilor bunurilor de bază în Statele Unite, dar nu și în alte țări”, se arată în raport.
Răspunsul modest de până acum ar putea reflecta o întârziere a transferului creșterii tarifelor de la producători la consumatori, consideră FMI.
“Analiza anumitor categorii de bunuri sugerează că foarte puțin din ceea ce era așteptat să treacă în prețurile de consum a trecut efectiv până acum. Electrocasnicele, de exemplu, au reflectat costul tarifelor, dar multe categorii, inclusiv alimentele și îmbrăcămintea, nu au făcut-o”, potrivit instituției financiare.
Printre factorii care au întârziat transferul majorării tarifelor în economie se numără creșterea stocurilor înaintea ca noile taxe să intre în vigoare, suspendarea tarifelor în cazul mai multor țări, precum și devierea sau redirecționarea rutelor comerciale.