Potrivit datelor din seria de cercetări ale Active Youth Hungary, fiecare al nouălea tânăr ungar își începe studiile superioare în străinătate.
Sociologul Andrea Szabó a vorbit în cadrul unei emisiuni difuzate de InfoRádió despre motive plecării tinerilor din Ungaria în străinătate, relatează Infostart.hu, citată de Rador Radio România.
„De fapt, sunt foarte puține statistici disponibile cu privire la câți tineri ungari studiază în străinătate și, deși există un flux informațional în cadrul UE, în ceea ce privește Regatul Unit, Statele Unite, Canada sau alte țări, sunt posibile doar speculații; situația este complicată din cauza faptului că mulți tineri, elevi de liceu nu mai învață acasă, astfel că dispar de pe radar ca mergând la universitate în străinătate”, a declarat Andrea Szabó, prezentând situația din Ungaria în baza studiului realizat de Academia Engame, care cercetează acest subiect.
Studiul a fost publicat în cartea „Rebeliunea rațională a revoluționarilor de fotoliu?”. Pál Susánszky a realizat un studiu reprezentativ în cadrul căreia a examinat în Ungaria în primul rând numărul elevilor din cele mai bune 100 de licee, care pleacă să studieze în străinătate. Din acest studiu a rezultat că fiecare al nouălea elev își începe studiile universitare în străinătate, la care se adaugă și numărul celor care își încep studiile acasă, dar apoi pleacă dintr-un anumit motiv, nu cu o bursă sau temporar, ci pentru o perioadă mai lungă de timp.
Înainte de Brexit, Regatul Unit era principala țară de destinație, dar ieșirea Marii Britanii din UE și pandemia de coronavirus au schimbat ordinea: tinerii au început din ce în ce mai mult să aplice în țări europene unde nu există taxe de școlarizare, așa că, pe lângă proximitate, și opțiunile de plată joacă un rol; în cazul universităților austriece cel mai atractiv lucru este că studentul, dacă programul său este foarte extrem, poate merge la universitate maximum una sau două zile sau poate face naveta dacă este necesar, astfel că Austria are avantaje incomparabile.
În România, Transilvania și Cluj-Napoca devin opțiuni din ce în ce mai importante, iar datorită formării profesionale maghiare nu există nici măcar bariere lingvistice, a explicat sociologul, care consideră că este tipic faptul că cei care se întorc din străinătate văd condițiile din țară absolut diferit, sunt mai deschiși și toleranți, dar din perspectiva Ungariei este o problemă dacă nu se întorc, ci mai degrabă rămân în străinătate ca angajați.
În schimb, despre câți rămân în continuare în străinătate ca angajați, avem datele Oficiului Central de Statistică (KSH), din care rezultă: în ultimii ani, de fapt din 2021, Ungaria a devenit din nou o țară de emigrare, adică mai mulți oameni pleacă decât se întorc, deși KSH nu arată datele privind emigrarea în scopuri educaționale, ci, în general, emigrarea în scopuri de angajare sau de stabilire.
În ceea ce privește migrația datorită programului Erasmus, se pare în prezent că cei care pleacă să studieze în cadrul acestui program, se întorc de obicei acasă.
„Dacă un student este în străinătate mai mult de trei sau șase luni, atunci este mai probabil să-și formeze prietenii acolo, să-și dezvolte relații amoroase acolo, pur și simplu ajunge într-un mediu cultural diferit, unde va avea un mediu interpersonal diferit, și este ușor de imaginat că aceste relații de zi cu zi îl vor ține acolo și se va distanța din ce în ce mai mult de mediul său din Ungaria, cu excepția familiei sale, desigur. Așadar, nu este indiferent pentru cât timp pleacă un tânăr în străinătate, deoarece această decizie are o semnificație decisivă și în ceea ce privește deciziile de strategie de viață pe termen lung”, a subliniat sociologul Andrea Szabó.
