„Pot spune că semnele pe începutul acesta de an cumva erau anticipate de la finalul anului trecut. Companiile se confruntă în general cam cu aceleași probleme. Există semne de încetinire a consumului, există semne de tensionare a lichidității, context în care companiile trebuie să găsească soluții. Finalul anului trecut a fost foarte stresant pentru foarte multe companii românești. Din păcate, până acum nu vedem semne de redresare, ci dimpotrivă cumva stresul acesta se accentuează”, a declarat Bogdan Roșu, președintele Asociației Române de Factoring, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
În acest context, factoringul este utilizat tot mai mult nu doar pentru finanțare, ci și pentru gestionarea riscurilor comerciale, pe fondul maturizării pieței.
„Companiile nu caută doar soluții de finanțare pe termen scurt, ci caută soluții să-și gestioneze foarte bine portofoliul, să gestioneze riscul de neîncasare și apelează din ce în ce mai mult la soluții de factoring fără regres. Sunt acele soluții de factoring cu asigurare, în care riscul nu mai rămâne la furnizor, la cel care livrează marfa sau prestează serviciile, ci este preluat de factor împreună cu asigurătorul”, a explicat acesta.
În 2025, piața de factoring a crescut semnificativ, în ciuda unui context economic dificil, marcat de inflație ridicată, deficit bugetar și chiar recesiune tehnică în ultimul trimestru.
„În 2025 am avut o creștere foarte importantă. Am ajuns la o valoare a pieței de peste 10,5 miliarde de euro, o creștere de 12% față de anul anterior, față de 2024, în condițiile în care știm foarte bine creșterea generală a produsului intern brut a fost per total sub 1%, iar chiar în ultimul trimestru am intrat în recesiune tehnică”, a spus Bogdan Roșu.
Acesta subliniază că factoringul nu mai este un produs de nișă, ci răspunde unor nevoi structurale ale economiei.
„Evoluția factoring-ului, atât de pozitivă în anul 2025, ne confirmă faptul că nu mai este de mult un produs de nișă, ci că acesta practic adresează niște nevoi structurale ale economiei românești, iar aportul, contribuția factoring-ului la mersul economiei românești este din ce în ce mai importantă”, afirmă el.
Reducerea consumului afectează în special sectorul FMCG, unul dintre principalii utilizatori ai factoringului, pe fondul măsurilor de consolidare fiscal-bugetară.
„Domeniul acesta, cu siguranță pe finalul de an și pe începutul acesta de an, a fost afectat de reducerea consumului. Practic, toată această consolidare fiscal-bugetară care a început în anul 2025 și se continuă și anul acesta, a avut ca și efect reducerea consumului și creșterea presiunii pe lichidități pe companii”, a precizat Bogdan Roșu.
Pe termen mediu, însă, reformele ar putea aduce beneficii, inclusiv prin scăderea costurilor de finanțare.
Comparativ cu crizele anterioare, actualul context economic este diferit, fiind caracterizat mai degrabă de o corecție accelerată a dezechilibrelor acumulate.
„La momentul acesta nu cred că avem în față un asemenea scenariu. Cred că modul în care au fost luate anumite măsuri începând de anul trecut, dar și anul acesta și modul în care rezultă că a fost construit bugetul pe 2026, ne arată că vrem să comprimăm, într-un termen mai scurt, niște măsuri de reformă pe care am întârziat să le facem mulți ani”, a explicat acesta.
Factoringul funcționează ca o soluție de transformare rapidă a creanțelor în lichiditate, reducând semnificativ timpul de încasare pentru companii.
„Factoring-ul, practic, vine să lichidizeze aceste creanțe cu plată la termen, astfel încât emitentul facturii, să poată beneficia de până la 100% din valoarea facturii, imediat după emiterea acesteia. (...) Deci, practic, în loc să stai și să aștepți 60-90 de zile, beneficiezi de banii aferenți mărfii pe care ai livrat-o imediat după emitere”, a explicat Roșu.
Aproximativ 90% din piață este dominată de factoringul fără regres, care include și componenta de asigurare a riscului de neplată.
Pe segmentul extern, factoringul de export este în creștere, în timp ce cel de import rămâne marginal.
„Factoringul de export este din ce în ce mai utilizat. Cam 10% din piața de factoring este reprezentat de factoringul de export, acel produs care asigură exportatorilor români faptul că vânzările pe care le fac către companii beneficiare din afara țării, vânzări cu plata la termen, se vor închide cu încasare.”, a spus Bogdan Roșu.
Acesta a evidențiat și dinamica regională, cu o creștere accelerată în zona de nord-est, unde finanțarea prin factoring începe să acopere un potențial anterior neexploatat.
În ceea ce privește maturitatea pieței, România recuperează decalajele față de economiile dezvoltate, atât în ceea ce privește diversitatea produselor, cât și tipologia clienților.
„Pot spune că în ultimii ani am ajuns în România să avem cam aceleași tipuri de factoring pe care le găsim în economiile cu tradiție. (...) Deci, din acest punct de vedere, maturizarea pieței este confirmată și de paleta aceasta complexă de soluții”, a afirmat acesta.
Comportamentul de plată rămâne o provocare, însă factoringul contribuie la disciplinarea relațiilor comerciale.
„Există o tendință de răutățire a comportamentului de plată. Ce vedem asta la factoring este cumva opus tendinței generale. (...) comportamentul la plată al debitorilor cedați este dovedit că se îmbunătățește. (...) Ce putem însă să spunem concret față de primul semestru al anului 2025 când numărul mediu de zile de întârziere față de termenele contractuale erau undeva la 8 zile pe finalul anului acesta s-a redus la 6,4 zile în medie”, a explicat Roșu.
Diferențele între industrii rămân semnificative, în special în ceea ce privește termenele de plată, iar intervențiile administrative pot genera blocaje în lanț.
„Genul acesta de intervenții în prorogarea termenului de plată creează pe tot lanțul probleme foarte mari, nu doar la furnizorii direcți pe contractele respective, ci și la furnizorii acestora, și pe verticală, și pe orizontală. Practic se produce un efect de domino, astfel încât foarte multe companii intră în dificultate”, a avertizat acesta.
Consumul, principal motor al creșterii economice din ultimii ani, este în prezent într-o zonă de stagnare, pe fondul incertitudinilor.
„La momentul acesta consumul este frânat și din motive obiective. Există un segment de populație care este reticentă în a-și realiza cheltuiele obișnuite și sunt oameni care pun deoparte sau vedem treaba asta în creșterea depozitorului populației”, a spus Roșu.
Totuși, există semnale pozitive în dinamica relațiilor comerciale.
„În 2025 numărul de relații noi de factoring a crescut cu 11%, dar numărul de relații aderent cu noi debitori a crescut cu peste 40%. Deci cumva asta ne confirmă faptul că acele companii care au produse sau servicii care sunt căutate în piață reușesc să ajungă cu ele la mai multe lanțuri de retail, adică își diversifică paleta de clienți și accesează pentru treaba asta bineînțeles soluțiile de factoring”, a adăugat acesta.
Pentru 2026, principalele riscuri țin de instabilitatea fiscală și de perturbările din lanțurile globale de aprovizionare, în timp ce oportunitățile sunt legate de adaptarea companiilor.
„Instabilitatea fiscală întotdeauna produce efecte negative. (...) Dacă lanțurile de aprovizionare vor fi afectate de conflictele acestea armate care sunt acum în derulare, din nou vom vedea tranzacții afectate și, în egală măsură, și factoringul va suferi. Oportunitatea este pentru antreprenori să-și reinventeze business-ul, să se adapteze și să vină în piață cu produse și servicii care sunt solicitate”, a concluzionat Bogdan Roșu.
