„Sunt arhitect de profesie, deci fac parte din industriile creative împreună cu alte 15 industrii culturale și creative, dar pentru că simțeam nevoia, atunci când am început primele mele business-uri, care erau în fashion, simțeam foarte tare nevoia de a-mi dezvolta cunoștințele de antreprenoriat, de a afla mai mult și am avut chiar momente în care m-am gândit că dacă aș fi știut mai multe mi-ar fi fost mult mai bine”, a spus Armina Popeanu, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.
Nevoia de înțelegere a mecanismelor antreprenoriale a dus-o către un doctorat în business de arhitectură, cu scopul de a crea un model de afacere aplicabil arhitecților și designerilor.
„Apoi am început un doctorat în business de arhitectură ca să creez un model de business pentru arhitecți și designeri și ăsta a fost primul pas. (...) Am construit ce este astăzi aBC – a Business of Creativity, în prezent făcând rebranding către agency, business and community, care să reprezinte mai bine activitatea noastră – un întreg ecosistem de educație antreprenorială”, a explicat ea.
Noul concept include atât o zonă de agenție, cât și programe educaționale și o componentă puternică de comunitate.
„Avem nevoie să vorbim între noi, să aflăm cum au făcut alții, să ascultăm un podcast, să mergem la evenimente și, în general, să ne întâlnim ca să facem acest transfer informal de cunoștințe”, a mai spus fondatoarea aBC.
Printre cele mai importante beneficii pe care le primesc membrii comunității se numără creșterea încrederii în propriul potențial, accesul la o rețea de sprijin și acumularea de cunoștințe concrete de business.
„Cel mai important ne-au spus că și-au luat încredere și, de fapt, au făcut switch-ul acesta între profesionist, arhitect, designer, orice tip de actor al industriei creative, și antreprenor”, a explicat Armina Popeanu.
Ea consideră că acest proces de tranziție mentală este esențial: „Aici e un switch pe care trebuie să-l facem efectiv, de la specialist la o altă meserie, și cel mai valoros este încrederea că putem face asta.”
Comunitatea aBC funcționează și ca un spațiu de suport profesional.
„Sprijinul de la alți oameni contează enorm. Să știi că sunt niște oameni acolo la care poți să apelezi și să-i întrebi orice sau, pur și simplu, să dezbați, să ceri o a doua opinie despre absolut orice te preocupă”, a mai adăugat ea.
În plus, membrii beneficiază și de informații aplicate de business – „niște hard knowledge, niște cunoștințe foarte punctuale despre cum să facem lucrurile”, a precizat aceasta.
În ceea ce privește piața arhitecturii, aceasta rămâne una fragmentată, dominată de echipe mici.
„70% din piața, la nivel european, este formată din 1, 2 sau 3 parteneri, deci din echipe foarte mici. Și asta spune foarte multe despre modul în care este piața, pentru că, în general, ca arhitect, să duci un proiect mare în echipe de 2-3 oameni e foarte greu”, a explicat ea.
Din acest motiv, multe firme se orientează către proiecte de dimensiuni reduse.
Datele colectate de aBC arată că, deși cifra de afaceri medie a birourilor mici de arhitectură a crescut cu 79% în ultimii doi ani, nivelul veniturilor rămâne semnificativ mai mic decât media europeană.
„Deși cifra de afaceri a unui birou mic de arhitectură a crescut cu 79% în ultimii 2 ani și este undeva la 57.000 de euro, este mult mai jos, la jumătate, decât media europeană”, a afirmat Armina Popeanu. Totodată, „veniturile noastre și pe oră sunt mult mai mici”.
Chiar dacă numărul birourilor de arhitectură a scăzut în ultimii ani, industria trece printr-un proces de consolidare.
„A scăzut și numărul arhitecților, dar, pe de altă parte, s-au consolidat niște firme. Adică, numărul angajaților a crescut, chiar dacă numărul birourilor în sine a scăzut de la 4.500 la 3.400”, a spus ea.
În ciuda presiunilor economice, arhitecții rămân optimiști.
„Sunt optimiști că le vor crește veniturile”, a subliniat Armina Popeanu.
În același timp, observă o creștere accelerată a pieței de design interior.
„Este o avalanșă a profesioniștilor, în sensul în care foarte multă lume s-a îndreptat către profesia de designer de interior, nu doar arhitecții și designerii, ci și decoratorii. Și e o piață în foarte mare creștere.”
Pe partea de venituri, diferențele rămân mari între România și restul Europei.
„Un arhitect câștigă undeva la 30.000 de euro pe an, ceea ce e sub 3.000 de euro pe lună. Și asta în rolurile de conducere, deci partenerii și managerii acestor companii”, a explicat fondatoarea aBC.
Despre perspectivele de dezvoltare, Armina Popeanu spune că mulți arhitecți și designeri își doresc creștere, dar aceasta depinde în primul rând de schimbarea de mentalitate.
„Scalabilitatea și creșterea în sine e un cuvânt care intră tot mai mult în mindset-ul oamenilor și își doresc să crească. Pe de altă parte, de la un punct încolo, creșterea se face prin alți oameni”, a spus ea.
În opinia sa, succesul depinde de capacitatea de a construi echipe și de a face tranziția către o gândire antreprenorială.
„Când apar cinci oameni în echipă, șase, șapte, zece, deja sunt alte forțe implicate, trebuie ei manageriați și, de fapt, trebuie să știi să gestionezi relația cu ei, relația cu clienții care sunt tot mai mulți și, în general, toate aceste tensiuni”, a subliniat aceasta.
Un alt segment aflat în expansiune este cel al content creation, publicitate și marketing, domenii care fac parte tot din industriile creative.
„Cred că asta se observă în orice moment în care intrăm pe o rețea socială și crește și interesul lor pentru a-și consolida cunoștințele antreprenoriale, pentru că își dau seama că au nevoie”, a explicat ea.
„Marketerii, cu cât înțeleg mai bine zona de business, știu să răspundă cu strategiile lor clienților și aici se vede foarte mult valoarea celor care înțeleg business-ul pentru care lucrează sau nu”, a adăugat Armina Popeanu.
În ceea ce privește sprijinul public, fondatoarea aBC consideră că, deși există finanțări dedicate, acestea sunt insuficiente și prea mici ca anvergură.
„Sunt multe inițiative și multe finanțări la care creativii pot aplica. Fie că sunt microfinanțări, granturi sau diverse prin toate brezlele. În schimb, dacă ne uităm la toate aceste proiecte, sunt gândite la o scară foarte mică. Nu sunt neapărat încurajate proiectele foarte mari”, a explicat ea.
„Sunt puțini bani pe care îi pot arhitecții, designerii, industriile creative accesa și chiar și aceștia cu efort mare birocratic”, a adăugat Armina Popeanu.
Educația rămâne, însă, principala direcție de acțiune pentru aBC.
„Noi asta facem, rulăm programe educaționale pentru liderii industriilor creative. În general, ne uităm la a le face foarte experiențiale”, a spus Armina Popeanu.
Ea subliniază că antreprenorii din industriile creative au nevoi specifice față de alte domenii.
„Dacă în alte industrii e simplu să te duci la o universitate, la un program de MBA, în industriile creative nu simți că ți se adresează și atunci noi venim cu această componentă de a croi experiențele educaționale pe nevoile antreprenorilor creativi”, a conchis fondatoarea aBC – a Business of Creativity
