Am auzit de multe ori vorbindu-se despre restaurante cu adevărate bucătării fine și fine dining în afara Bucureștiului, însă nu am ajuns până zilele trecute la vreunul dintre acestea. Toate cele menționate sunt în Ardeal, în special la Cluj și în zona Brasovului. Oltenia, Dobrogea sau Moldova nu au apărut vreodată în discuții, și nici nu cred că se va întâmpla prea curând. Dar tare aș vrea să mă contrazică cineva…
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Când am auzit că ar fi un astfel de restaurant de fine dining în Covasna, nu am luat prea mult în serios, desigur. Știu că fiecare înțelege altceva din această alăturare neuzuala de cuvinte englezești. Nu există definiții operaționale ale fine dining-ului, care să cuprindă o listă de atribute sau criterii cuantificabile, pe care să o scoți din buzunar și să o urmărești atunci când vrei să etichetezi un restaurant. Nu există (și nici nu cred că poate exista) măcar o definiție simplă în sensul epistemologic (clasic) al termenului, cu gen proxim și diferența specifică. Sunt doar descrieri mai lung sau mai scurt narative, inspirationale sau patetice, din care fiecare înțelege mai degrabă ce vrea. Vedeți aici, de pildă. Și poate că mai bine este așa.
Fine dining include întotdeauna o bucătărie fină. Însă nu e obligatoriu să fie și întoarsa acesteia întotdeauna adevărată. Fine dining e într-un salon curat și elegant amenajat, cu fețe de masă albe sau deschise la culoare, impecabil apretate, cu serviciu bun, sau măcar scorțos ceremonios. Bucătărie fină e doar din mijlocul și până la marginea farfuriei. Mâncare îndelung pregătită (nu există în bucătăria fină ceva ce poți pregăti rapid!), produse și ingredinete de cea mai bună calitate. Rețete sofisticate, așezare interesantă și originală în farfurie, care te face să-ți vină să scoți telefonul să-i faci o poză.
Despre bucătăria fină știm cu precizie de unde începe, însă capătul celălalt îl pune fiecare după cum îl taie capul. În partea de sus e Haute Cuisine, sau Grande Cuisine, marea bucătărie franțuzească rafinată. Apoi variațiunile ei: fusion, nouvelles cuisines, moleculară, diverse bucătării creative. Mulți includ aici aproape orice bucătărie originală cu mâncare bună sau foarte bună și frumos pusă în farfurie, ori doar cu denumiri lungi și prețioase și bine marketată. Sau ignoră cu totul mâncarea, dacă sunt impresionați de ambianță și flatați de servicii. Alții sunt mult mai conservatori și intoleranți. Noi, la Restocracy, suntem foarte permisivi, așa că lista noastră cu restaurante fine din București e mult mai lungă decât ar alcatui-o alții. Dacă o studiați, vă dați seama repede cam pe unde am pus limita.
Cu aceste descrieri și repere în minte, ne-am propus să descoperim bucătăriile fine și dincolo de marginile Bucureștiului și să vedem care sunt restaurantele de fine dining din țară. Așadar, am făcut o rubrică nouă pe site, “Marile restaurante ale României”, și am început să ne interesăm să vedem cu ce o umplem.
Mi-am adus aminte de invitația pe care Lorand și Zsuzsanna mi-au făcut-o la restaurantul lor de la Balvanyos. Cum ei sunt mult mai modești decât toți ceilalți milionari pe care îi cunosc, și mai modești chiar decât ar fi cazul, nu am înțeles defel despre ce mâncare vorbeau. Poate că dacă ar fi fost un restaurant în Sibiu, în Cluj sau în Oradea, mi-ar fi trecut și fine dining-ul prin minte, așa, măcar o clipită. Dar nu la Bixad, pe munte, în pădure printre sălbăticiuni. Însă abia când m-a sunat un prieten bun și umblat prin lume, George, nu o să mă crezi din prima dacă îți spun unde sunt acum și ce mănânc, ar trebui să vii și tu să vezi, m-am suit în mașină, am luat GPS-ul și am pornit către Ținutul Secuiesc.
Am scris în alt articol, pe larg și cu multe poze, despre ce am găsit acolo…
