Proprietarii Myspace mizează pe nostalgia utilizatorilor și pe nemulțumirea tot mai mare față de rețelele sociale dominate de algoritmi.
Frații Tim și Chris Vanderhook, cofondatorii Viant Technology și proprietarii Myspace, au declarat că intenționează să relanseze platforma, fără să ofere însă un calendar concret. Cei doi au mai încercat să modernizeze Myspace în 2013, dar proiectul nu a reușit să readucă rețeaua la succesul de odinioară, scrie News.ro.
Myspace a fost fondată în 2003 de Tom Anderson și Chris DeWolfe și a devenit la un moment dat cea mai populară rețea socială din lume. În 2008 avea aproximativ 115 milioane de vizitatori pe lună, înainte de a fi depășită rapid de Facebook.
Myspace în 2003. Sursa foto: www.webdesignmuseum.org
O eventuală revenire ar avea loc însă într-o piață radical diferită, dominată de Instagram, TikTok, Snapchat, YouTube și Reddit și în care marile platforme se confruntă cu presiuni de reglementare și cu o creștere a nemulțumirii utilizatorilor.
Analiștii consideră că tocmai această ”oboseală digitală” ar putea reprezenta o oportunitate pentru Myspace. Tot mai mulți utilizatori caută comunități mai mici și experiențe online mai personale, mai puțin dependente de algoritmi, tendință care a contribuit la dezvoltarea unor platforme precum Substack și Discord.
În același timp, nostalgia pentru anii '90 și începutul anilor 2000 a devenit tot mai vizibilă, inclusiv în rândul tinerilor care încearcă să reducă timpul petrecut pe rețelele sociale și manifestă un interes mai mare pentru tehnologii și experiențe considerate „analogice”.
Succesul unei relansări este însă departe de a fi garantat. Myspace trebuie să găsească un echilibru între identitatea sa originală, caracterizată prin profiluri puternic personalizabile, și experiența simplă și rapidă cu care utilizatorii TikTok și Instagram sunt obișnuiți în prezent.
O altă problemă este publicul vizat. Milenialii care au folosit Myspace în perioada sa de glorie sunt acum adulți cu cariere și familii și ar putea fi dificil de convins să devină activi pe încă o platformă. Compania va trebui, prin urmare, să atragă și utilizatori din generațiile Z și Alpha, dar și să țină cont de noile restricții privind accesul minorilor la rețelele sociale.
Myspace va trebui totodată să convingă advertiserii să investească într-o platformă mult mai mică decât actualii lideri ai pieței. Companiile tind să aloce bugete de publicitate unei noi rețele abia după ce aceasta demonstrează că poate atrage și păstra un număr semnificativ de utilizatori.
Experiența altor platforme arată cât de dificil este acest lucru. Noplace, o aplicație destinată generației Z și inspirată parțial de vechiul Myspace, a ajuns pe primul loc în clasamentul App Store în ziua lansării, dar a dispărut rapid dintre cele mai descărcate aplicații. Bluesky și BeReal au cunoscut, de asemenea, perioade de creștere rapidă urmate de scăderi ale activității utilizatorilor.
Myspace în 2004. Sursa foto: www.webdesignmuseum.org
Analiștii consideră că Myspace ar avea șanse mai mari dacă nu ar încerca să concureze direct cu marile platforme, ci s-ar poziționa drept o alternativă la fluxurile controlate de algoritmi și la mecanismele concepute pentru a maximiza timpul petrecut online.
În acest scenariu, obiectivul Myspace nu ar fi să redevină cea mai mare rețea socială din lume, ci să construiască o comunitate suficient de activă și stabilă pentru a transforma nostalgia și oboseala față de actualele platforme într-un model de afaceri profitabil.
Recent, în premieră pentru o țară europeană, parlamentul francez a aprobat definitiv interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani.
După dezbateri care s-au întins pe parcursul mai multor luni, Parlamentul francez a adoptat definitiv propunerea de lege care vizează „protejarea minorilor împotriva riscurilor la care îi expune utilizarea rețelelor sociale”, al cărei articol principal constă în interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani, un vot ce face ca Franța să fie prima țară din Europa care adoptă o astfel de reglementare, pentru care președintele Emmanuel Macron s-a implicat puternic, relatează Le Figaro.
A fost un succes salutat de susținătorii proiectului de lege, care cred că este timpul de a acționa imediat. "Platformele ne-au epuizat răbdarea", a spus senatoarea (de la Uniunea Centristă) Catherine Morin-Desailly, pledând, de altfel, ca acest vot să servească "drept stimulent pentru Comisia Europeană".
Bruxelles-ul a prezentat în aprilie o aplicație europeană de verificare a vârstei, dar încă lipsesc "măsuri de prevenire și de însoțire" care să vină în completarea acestei aplicații, a spus senatoarea.
Textul final adoptat în Franța are câteva articole. Primul, cel mai emblematic, prevede că "accesul la un serviciu de rețele sociale online furnizat de o platformă online este interzis minorilor sub vârsta de cincisprezece ani". Interdicția nu vizează "enciclopediile online", precum Wikipedia, sau alte servicii precum "platformele de dezvoltare și partajare a software-ului liber sau a proiectelor digitale cu scop educațional, cu sursă deschisă".
În forma actuală, textul nu prevede nicio metodă de verificare: le revine platformelor, precum Facebook sau TikTok, sarcina de a le defini.
Propunerea de lege extinde, de asemenea, interdicția privind utilizarea telefoanelor mobile la liceu, adică dincolo de școlile primare și gimnaziale. Cu toate acestea, regulamentul intern al instituției de învățământ poate prevedea excepții.
Parlamentul a fost divizat în privința acestui text. "Dacă legea privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani va fi votată astăzi, TOȚI vor trebui să-și prezinte cartea de identitate sau să utilizeze recunoașterea facială pentru a se conecta la rețelele sociale. LFI va vota împotrivă", a declarat deputatul mișcării "La France Insoumise" (extrema stângă), Antoine Léaument, pe X. Pe de altă parte, Gabriel Attal, președintele grupului "Ensemble pour la République" (EPR) din Adunarea Națională, s-a bucurat pentru "victorie imensă și încununarea unei lupte".
Executivul dorește acum să acționeze rapid, astfel încât propunerea de lege să poată fi pusă în aplicare încă de la începutul noului an școlar, adică din septembrie, pentru conturile noi de pe rețelele sociale și "la expirarea unui termen de patru luni", adică la începutul lunii ianuarie 2027, pentru cele create înainte de această dată.
"Am eliminat telefoanele mobile din școlile gimnaziale la începutul anului școlar trecut și vom extinde această măsură la licee la începutul anului școlar viitor", a promis Emmanuel Macron la sfârșitul anului trecut.
Mesajul a fost repetat:"Trebuie să acționăm fără întârziere, pentru a ne proteja copiii de pericolele rețelelor sociale", a subliniat în fața senatorilor ministrul delegat pentru chestiuni digitale, Anne Le Hénanff. "Franța deschide calea în Europa, fiind prima țară care instituie vârsta majorității digitale", a adăugat ea, precizând că o "coaliție de cincisprezece țări europene (...) dorește să transpună această normă socială în legislația națională".
Rămâne de văzut, de acum înainte, dacă interdicția va fi aplicată în practică sau dacă principalii vizați vor găsi modalități de a o ocoli, conchide Le Figaro.
La începutul lunii iulie, mai mulți diplomați europeni au anunțat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este așteptată să prezinte la Strasbourg, în discursul său privind Starea Uniunii Europene pe 16 septembrie, o serie de propuneri pentru interzicerea accesului copiilor la social media.
Măsura ar marca cel mai clar angajament politic al Bruxellesului de a introduce restricții de vârstă pe social media în întregul bloc comunitar, după luni întregi de presiuni din partea unor țări membre, precum Franța, Spania, Germania, Danemarca și Grecia, pentru o mai bună protecție online a copiilor.
Reprezentantul unui stat membru a declarat că executivul UE a informat deja guvernele țărilor membre să se aștepte la un anunț în septembrie, ceea ce întărește ideea că Ursula von der Leyen va folosi discursul său anual de politică pentru a-și prezenta inițiativa.
Deocamdată nu este clar care va fi vârsta minimă propusă de Comisia Europeană pentru utilizarea social media sau în ce mod vor acționa restricțiile în practică.
Un oficial UE familiar cu acest dosar a afirmat că o echipă de experți ar urma să-și prezinte recomandările în această privință. Acest raport va fi prezentat pe 13 iulie, dată până la care ”nu pot fi prezise orientările politice și următoarele etape”, potrivit oficialului citat.
Protecția online a copiilor a devenit una dintre prioritățile celui de-al doilea mandat al președintei Comisiei Europene.
Irlanda, care deține până la finalul anului președinția prin rotație a Consiliului UE, a făcut din siguranța online a copiilor una dintre prioritățile sale și pledează pentru o abordare la nivel european privind verificarea vârstei utilizatorilor.
Țări din afara UE au mers deja și mai departe. Australia a adoptat o lege privind siguranța online, prima lege din lume ce solicită platformelor de social media să împiedice crearea de conturi de către persoanele cu vârste sub 16 ani. Legea a intrat în vigoare în decembrie anul trecut.
Ursula von der Leyen a menționat de mai multe ori această lege ca model pentru protecția online a copiilor în UE.
Recent, guvernul britanic și-a anunțat intenția de a introduce o interdicție de tipul celei din Australia pentru persoanele sub 16 ani la folosirea principalelor platforme de social media în Regatul Unit, măsurile fiind așteptate să intre în vigoare în primăvara lui 2027 și să fie complementare legii privind siguranța online, deja în vigoare.
Christel Schaldemose, vicepreședintă a Parlamentului European, i-a cerut șefei Comisiei Europene să acționeze mai rapid. ‘Ea nu se mișcă repede și asta este o problemă. Discutăm despre acest subiect deja de mult timp”, a spus Schaldemose.
Ea a dat exemplul Danemarcei, ce încearcă să solicite consimțământul părinților pentru accesul pe social media al tinerilor sub 15 ani, ca o dovadă a faptului că țările UE iau propriile măsuri privind siguranța online a copiilor, indiferent de poziția Bruxellesului.
