ANUNȚ Ungaria nu va mai finanța în Transilvania proiecte culturale pe baze politice: Dacă maghiarii vor să fie un popor cu o cultură înaltă, aparținând Europei, calitatea trebuie să fie decisivă

Adevărul performanței trebuie să pătrundă în cultură, dar, în același timp, acest domeniu trebuie să fie caracterizat și de diversitate.

De aceea, intenția este de a elimina politicul și de a pune accentul pe expertiză în luarea deciziilor în loc de apartenența politică, a anunțat secretarul ungar de stat responsabil cu cultura, Ervin Nagy, în cadrul unei dezbateri care a avut loc sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, potrivit MTI.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ VIDEO Peste jumătate din comunele mici vor fi comasate. Mai mult de jumătate sunt ale PSD. Și unele orășele sunt vizate

Ervin Nagy a explicat că accesul la cultură este un drept fundamental, de aceea se dorește ca copiii maghiari – indiferent unde s-ar naște – să aibă oportunități similare de a cunoaște cultura maghiară. În opinia sa, acest lucru necesită infrastructură și profesioniști buni, motiv pentru care doresc să „reconecteze” specialiștii la procesul decizional, în locul „confidenților politici” numiți de guvernul anterior.

Dacă maghiarii vor să fie un popor cu o cultură înaltă, aparținând Europei, calitatea trebuie să fie decisivă, nu apartenența politică, a subliniat Ervin Nagy, care a adăugat: Sistemul de finanțare, până acum unilateral, trebuie pus la dispoziția tuturor, dar, pe lângă aceasta, trebuie abordate și provocările moderne și trebuie elaborate strategii pentru a le aborda, arată Rador.

La întrebarea referitoare la imaginea pe care o are despre Transilvania, secretarul de stat a declarat: Bunicul său provine din Transilvania, iar ca actor și-a compensat sentimentul de lipsă legat de această regiune jucând mult în Transilvania. Transilvania oferă culturii maghiare o savoare pe care trebuie neapărat să ne bazăm, motiv pentru care recomandă fiecărui artist maghiar „să se cufunde în ea”.

De asemenea, a vorbit despre cum s-a schimbat relația sa cu maghiarii din străinătate datorită soției sale din Slovacia, actrița Alexandra Borbély. Ervin Nagy are convingerea că intelectualitatea din Transilvania și cea din Ungaria este „una și indivizibilă din punct de vedere cultural”, motiv pentru care urmărește o relație de parteneriat, de egalitate, cu actorii din domeniul cultural de peste granițele Ungariei. Cultura trebuie să fie o unitate organică, iar susținerea teatrului independent din Cluj-Napoca trebuie să fie o parte naturală a organizării culturale, a subliniat secretarul de stat.

Experiența transilvăneană a lui Bence Mattyasovszky-Zsolnay este legată, de asemenea, de teatru; potrivit acestuia, teatrele transilvănene au adus „inovații uriașe” culturii maghiare.

CITEȘTE ȘI FOTO Fabrică de lactate închisă de Garda de Mediu. Fabrică din Bistrița - Năsăud, închisă și amendată cu acuzația că arunca reziduurile direct într-un pârâu

Vicepreședintele NKA a spus despre moștenirea guvernului anterior: nu a existat nicio diferență între politica de sprijin pentru maghiarii de dincolo de granițele Ungariei și cea din Ungaria, ambele fiind caracterizate de metoda „hrănirii din palmă”.

După cum s-a menționat, scopul vizitei lor este de a afla „din prima mână” despre situația din Transilvania. S-a constatat că multe microcomunități și spații culturale critice sau independente s-au confruntat cu mari dificultăți și au acumulat decalaje semnificative în ultima perioadă, iar revitalizarea lor este necesară. Potrivit lui Ervin Nagy, în politica culturală maghiară trebuie ajutată afirmarea, trebuie sprijinită în primul rând ascensiunea tinerilor.

Bence Mattyasovszky-Zsolnay a numit foarte important dialogul direct dintre formatorii culturali și finanțatori. Adresându-se în special actorilor culturali de dincolo de granițele Ungariei, el a subliniat: nimeni nu trebuie să se teamă că vor fi disponibili mai puțini bani pentru proiecte culturale reale, doar distribuirea banilor va fi mai echitabilă și bazată pe performanță.

Majoritatea apelurilor de proiecte nu fac diferența între aplicanții din Ungaria și cei de peste granițele țării, acestea fiind la nivelul Bazinului Carpatic. Scopul este de a se asigura că un tânăr artist din Cluj-Napoca are aceleași șanse de a aplica ca și cel din Budapesta, au subliniat cei doi oficiali din Ungaria, care au menționat: Deciziile privind proiectele câștigătoare sunt luate de colegii profesionale din care fac parte și membri din afara granițelor, deoarece, dacă vorbim despre o cultură maghiară unitară, atunci și creatorii din diaspora trebuie să fie incluși în procesul de evaluare.

Invitații au vorbit și despre existența unei „stigmate NKA” care trebuie eliminată cât mai curând posibil. Actorii implicați în activități culturale autentice reclamă faptul că sunt dezavantajați de sprijin. Factorii de decizie au subliniat că nu toate ajutoarele au fost motivate politic.

În ceea ce privește verificarea beneficiarilor, au explicat: aceasta nu este efectuată de o „comisie punitivă”, ci de un organism profesional, așa că „nu ar trebui să ne temem de ea, ci mai degrabă să ne bucurăm că deciziile sunt luate pe baza unor criterii profesionale”. S-a menționat, de asemenea, că vor primi înapoi 1,3 miliarde de forinți, „care vor fi cheltuiți efectiv pentru cultură”.

CITEȘTE ȘI INTERVIU România nu duce lipsă de antreprenori. Duce lipsă de timp

Ervin Nagy a afirmat că guvernul anterior a comis „crime culturale” prin pomparea unor sume mari de bani în cultură, dar a ratat  o mulțime de oportunități. Printre deficiențe a menționat lipsa traducerilor, motiv pentru care literatura maghiară nu este prezentă în Europa, „în timp ce avem doi laureați ai Premiului Nobel pentru literatură”.

Răspunzând la o întrebare, secretarul de stat a abordat și subiectul privind relațiile culturale româno-ungare. „Aceste punți au fost incendiate, dar le vom reconstrui”, a afirmat Ervin Nagy, care a considerat că diplomația culturală ar putea juca un rol major în acest sens și a subliniat că așteaptă o activitate mai mare din partea Institutelor Liszt în acest domeniu.

Cum funcționează - Sistem de subvenții al Ungariei în Transilvania de aproape 3 miliarde euro

Majoritatea fondurilor merg către instituții de elită ale comunității maghiare, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale politic, în timp ce comunitățile rurale și defavorizate primesc doar firimituri.

Fondurile publice de la guvernul Ungariei se revarsă în Transilvania de peste un deceniu, iar prima cercetare independentă realizată de publicația Átlátszó Erdély și Grupul de Lucru pentru Acțiune Sociologică al Mișcării pentru o Transilvanie Mai Egală arată cine sunt principalii beneficiari ai subvențiilor de la Budapesta, conform Transtelex.

Majoritatea fondurilor merg către instituții de elită ale comunității maghiare, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale politic, în timp ce comunitățile rurale și defavorizate primesc doar firimituri, arată raportul citat.

CITEȘTE ȘI Unul din cele mai mari parcuri fotovoltaice din România, cu beneficiari din Israel

În 2020, guvernul maghiar a cheltuit 826 de milioane de euro pentru afacerile maghiare din străinătate – aproape un procent din bugetul de stat la acea vreme. 69% din această sumă a fost direcționată către Transilvania, reprezentând aproximativ 640 de euro de sprijin pe cap de locuitor, arată G4Media.ro.

54% din fonduri au fost cheltuite pentru construcția și renovarea proprietăților, iar alte 26% pentru costurile de funcționare.

40% din sprijin a fost direcționat către organizații religioase, un sfert către Universitatea Sapientia și peste 80 de milioane de euro către sport – dintre care doar Sepsi OSK și FK Csíkszereda au primit câte 30 de milioane de euro fiecare.

60% din sprijin a fost direcționat către organizații cu sediul în Cluj-Napoca, în timp ce organizațiile sătești au primit doar 4%.

Toate acestea sunt dezvăluite în Raportul privind politica de sprijin, care trasează pentru prima dată o hartă detaliată a sprijinului maghiar în Transilvania – și cine sunt cei mai mari câștigători ai miliardelor de la Budapesta, prezentat de sociologul Tamás Kiss și jurnalistul de investigații Zoltán Sipos.

Grupul de lucru pentru sociologie acțiune din cadrul Transilvaniei Transparente și Mișcării pentru o Transilvanie Egală a pus pentru prima dată într-un cadru unitar tot ceea ce se știa despre natura subvențiilor din Ungaria în ultimii ani. Raportul privind politica de sprijin prezentat și harta interactivă asociată arată nu doar traiectoria banilor, ci și modul în care distribuirea fondurilor de către guvernul Fidesz, care a durat decenii, a transformat sistemul instituțional maghiar și relațiile politice din Transilvania.

CITEȘTE ȘI VIDEO Profit E-commerce - Cosmin Neculiță, șef serviciu Antifraudă: Dacă Temu și Shein vor implementa plata ramburs cu numerar la momentul livrării, piața de livări cu plata ramburs va crește exponențial

Conform cercetării, banii cheltuiți pentru afacerile maghiare din străinătate au fost examinați pe parcursul a trei cicluri guvernamentale: al doilea, al treilea și al patrulea guvern Orbán. Conform legilor contabilității, între 2011 și 2021, statul maghiar a cheltuit aproape 2,9 miliarde de euro în acest scop, ceea ce reprezintă 0,5-1% din bugetul public total pe bază anuală.

2020 a fost anul de vârf: guvernul a cheltuit 826 de milioane de euro pentru sprijin transfrontalier – aproape 1% din bugetul de stat. De atunci, sumele nominale au scăzut, dar vorbim în continuare despre resurse de ordinul sutelor de milioane. Este important de menționat că aceste cifre includ doar elemente bugetare: nu includ plăți ad-hoc sau scheme de fundație.

Cea mai importantă instituție plătitoare este Fondul Bethlen Gábor (BGA Zrt.), care a gestionat cea mai mare parte a granturilor între 2010 și 2018.

Între 2011 și 2014, aproximativ 54% din subvenții

Între 2015 și 2018, 64% din granturi au fost acordate de BGA.

CITEȘTE ȘI Nordul Bucureștiului, principalul motor al pieței rezidențiale

În această perioadă, 86% din granturile plătite prin BGA s-au bazat pe decizii individuale, astfel încât nu a existat nicio situație competitivă sau punctaj al cererilor.

După 2016, au început să se dezvolte programe economice, care sunt derulate prin intermediul Fundației Pro Economica, axată pe Transilvania, încă din 2019. Acestea au dus la proiecte agricole și de dezvoltare a afacerilor în valoare de zeci de milioane de euro, dar transparența este mult mai slabă: în timp ce datele BGA sunt publice (deși greu de găsit), se știu foarte puține lucruri despre plățile Pro Economica.

Actorii cheie în distribuția banilor s-au schimbat și ei de-a lungul anilor:

Clientela bisericii reformate a fost stabilită în timpul lui Zoltán Balog (EMMI).

Proiecte mari și spectaculoase (extinderile Sapientia, dezvoltările proprietăților bisericești) au intrat sub conducerea prim-ministrului lui János Lázár.

Gergely Gulyás le-a preluat ulterior rolul și a menținut sistemul bazat pe loialitate.

CITEȘTE ȘI Rezerva de aur a SUA a atins valoarea de 1.000 miliarde dolari

Tamás Kiss numește aceasta „competiție de loialitate”: diverșii actori transilvăneni concurează între ei pentru resursele Budapestei, iar deciziile sunt adesea luate pe baza unor considerații politice, nu a unor criterii profesionale.

Una dintre cele mai remarcabile constatări ale cercetării este concentrarea geografică.

Aproape șaptezeci la sută din sprijinul transfrontalier ajunge în România, iar Cluj-Napoca absoarbe aproape în totalitate sumele de la Budapesta.