Miniștrii de externe ai statelor membre NATO au decis, în cadrul unei reuniuni speciale care a avut loc la Bruxelles, să invite Muntenegru să facă parte din Alianța Nord-Atlantică. Este o decizie istorică pentru Balcanii de Vest, care însă ar putea tensiona și mai mult relațiile NATO cu Rusia.
„Felicităm Muntenegru pentru această realizare istorică. Decizia noastră reflectă reformele implementate de Muntenegru, precum și angajamentul pe care l-a arătat față de valorile noastre comune și de securitatea internațională. Statutul de membru pentru Muntenegru va întări securitatea în regiune și pentru întreaga Alianță. Ne bucurăm să începem negocierile pentru aderare, să semnăm protocoalele de aderare și apoi să finalizăm procesul de ratificare fără întârziere. În perioada de pre-aderare, NATO va implica cât mai mult Muntenegru în activitățile Alianței, inclusiv în Summitul de la Varșovia”, au spus miniștrii de externe în declarația comună privind politica ușilor deschise.
Muntenegru, un stat cu aproximativ 620.000 de locuitori, și-a declarat independența în 2006, și s-a angajat încă de atunci pe drumul către aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Astfel, relațiile oficiale dintre Muntenegru și NATO au început în 2006 atunci când Podgorița a fost invitată să se alăture Parteneriatului pentru Pace. Începând cu 2009, NATO și Muntenegru au colaborat prin intermediul Membership Action Plan (MAP), prin care statele sunt pregătite pentru o viitoare aderare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat, în momentul anunțului, că „acesta este începutul unei foarte frumoase alianțe”. La rândul său, șeful diplomației române, Lazăr Comănescu, a subliniat că, din perspectiva României, aderarea Muntenegrului la Alianța Nord-Atlantică va aduce o valoare adăugată atât pentru securitatea euro-atlantică, cât și pentru stabilizarea regiunii Balcanilor de Vest.
Cu toate acestea, decizia NATO vine în contextul în care relațiile dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia cunosc o perioadă tensionată, mai ales după criza ucraineană. Este prima extindere după 2009, atunci când au fost primite în Alianță Albania și Croația, și vine în contextul în care Rusia a amenințat că va considera o „provocare” o eventuală extindere în regiunea Balcanilor.
Reacția Moscovei nu s-a lăsat mult așteptată nici în acest caz. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că extinderea NATO către est ar putea duce la represalii din partea Rusiei, iar un senator rus, citat de agenția RIA Novosti, a spus că Rusia va anula proiectele comune pe care le are cu Muntenegru dacă Podgorița se decide să facă parte din Alianță.
De asemenea, tot în cadrul reuniunii care a avut loc la Bruxelles, șefii diplomațiilor statelor membre NATO au mai subliniat progresele făcute de Bosnia și Herțegovina, Gerogia și Macedonia în procesul de pregătire pentru aderare și au menționat că o nouă evaluare a evoluțiilor întregistrate de cele trei state va fi realizată înainte de summitul NATO de la Varșovia, care urmează să aibă loc pe 8-9 iulie 2016.
