' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
În primele opt luni ale anului au intrat în insolvență 4.782 de firme și persoane fizice autorizate, cu aproape 5% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Primul semestru a fost cel mai slab din ultimii opt ani, cu 3.855 de proceduri noi, în creștere cu 12,4%. După o vară mai liniștită, cu 357 de cazuri noi în august, septembrie a adus o nouă accelerare, cu 869 de dosare deschise, cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani.
Dacă ritmul se menține, 2026 ar putea depăși pragul de 7.000 de insolvențe, iar lunile de iarnă vin cu presiuni suplimentare pentru firmele deja fragile.
Contextul economic explică în bună măsură această evoluție. PIB-ul a scăzut în primul semestru, vânzările din comerțul cu amănuntul s-au redus cu 5,7%, iar inflația a fost peste 10% la începutul verii. Firmele au fost prinse între clienți care cumpără mai puțin și costuri care au continuat să crească.
De ce iarna va fi mai grea pentru companii
Primul motiv este energia. Iarna este sezonul cu cel mai mare consum, iar firmele intră în ea cu prețuri mult mai mari decât anul trecut.
De la 1 aprilie, piața gazelor s-a liberalizat pentru companii, iar prețul angro s-a dublat între februarie și septembrie. Contractele pentru iarna 2026–2027 se tranzacționează în jurul a 380 de lei pe MWh.
La electricitate, energia pentru primul trimestru din 2027 se vinde cu 861–905 lei pe MWh pe piața la termen, peste nivelurile deja ridicate din această vară. Pentru un restaurant, un depozit sau o fabrică mică, factura la energie din ianuarie poate decide dacă firma își mai plătește furnizorii.
Al doilea motiv este consumul. Gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru, iar vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut în iulie cu 5,7%, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Inflația a coborât la circa 6%, dar salariile reale rămân sub nivelul de anul trecut.
,,Sezonul sărbătorilor ar putea aduce un respiro temporar pentru comerț, dar primele luni ale anului sunt în mod tradițional cele mai slabe pentru HoReCa, retail și construcții. Exact sectoarele cele mai afectate intră astfel în perioada lor cea mai grea din an’’, explică Ovidiu Neacșu, partner coordonator Sierra Quadrant.
Al treilea motiv ține de costul banilor și de curs. Dobânda-cheie a BNR a rămas la 6,5%, iar creditele sunt în continuare scumpe. Euro a atins în octombrie un nou maxim istoric, de peste 5,35 lei. Asta scumpește importurile, chiriile și creditele în euro pentru mii de firme care își fac veniturile în lei.
În plus, sfârșitul de an aduce o încărcare suplimentară pe partea fiscală și pe investițiile publice. PNRR s-a încheiat la 31 august, iar ritmul lucrărilor publice va încetini până când fondurile de coeziune vor prelua complet ștafeta. Pentru constructori, asta înseamnă mai puține contracte noi și riscul unor întârzieri la plată din partea autorităților.
În paralel, din 2027 intră în vigoare impozitarea clădirilor nerezidențiale la valoarea de piață și cote mai mari pentru clădirile firmelor, iar bugetul pentru anul viitor nu este încă cunoscut. Firmele vor trebui să-și plătească impozitele anuale și să-și închidă bilanțurile într-un context de incertitudine fiscală, iar la finalul trimestrului al doilea 48.028 de companii aveau deja datorii restante la stat de 77,6 miliarde de lei.
„Iarna aceasta adună toate presiunile într-un singur moment: facturi la energie mai mari, clienți care cumpără mai puțin, credite scumpe și un stat care nu a spus încă ce taxe va cere anul viitor. Firmele care au intrat în toamnă cu probleme de lichiditate nu mai au rezerve să treacă prin primul trimestru.
Ne așteptăm ca valul de insolvențe să atingă vârful între ianuarie și martie, iar diferența dintre firmele care vor supraviețui și cele care vor dispărea o va face viteza cu care reacționează acum, nu în primăvară”, spune Ovidiu Neacșu.
Harta riscului: sectoarele și regiunile cele mai expuse
Insolvențele nu sunt distribuite uniform în economie. Cinci sectoare concentrează trei sferturi din toate cazurile. În cifre absolute, comerțul conduce, cu 1.082 de insolvențe în primele opt luni, urmat îndeaproape de construcții, cu 1.044 de cazuri.
Raportat la numărul de firme active, construcțiile rămân sectorul cu cel mai mare risc. Agricultura a avut cea mai rapidă creștere, de peste 52%, pe fondul secetei din vestul țării și al costurilor ridicate cu inputurile. Transportul și industria prelucrătoare completează lista sectoarelor aflate sub presiune constantă.
Și harta regională arată diferențe mari. Cele mai mari creșteri ale insolvențelor s-au înregistrat în Vaslui, unde numărul cazurilor s-a dublat (+108%), în Bistrița-Năsăud (+78%) și în Vrancea (+69%), județe cu economii mai puțin diversificate și mai dependente de agricultură, comerț local și construcții. La polul opus, Cluj, Bihor și Timiș au înregistrat scăderi. Este un semn că regiunile cu economii mai sofisticate, cu servicii, IT și industrie exportatoare, rezistă mai bine șocului.
Datele din septembrie, analizate de Sierra Quadrant, confirmă și ordinea în care se propagă valul. Insolvențele din restaurante și HoReCa au crescut cu 233%, cele din transportul rutier de mărfuri cu 73%, iar cele din construcțiile de clădiri cu 38%.
HoReCa, primul semnal al crizei de consum
Creșterea de peste trei ori a insolvențelor din restaurante nu este întâmplătoare. Ieșitul la restaurant este printre primele cheltuieli pe care o familie le taie atunci când banii nu mai ajung, iar după majorarea TVA, a accizelor și a prețurilor la energie, venitul disponibil al gospodăriilor s-a comprimat.
Experiența arată că falimentele din HoReCa anunță, cu o întârziere de una-două luni, probleme similare în comerț și în serviciile conexe. Mecanismul e simplu: mai puțini clienți înseamnă încasări mai mici, iar operatorii încep să întârzie plățile către furnizorii de alimente, băuturi și utilități. Așa se transmite problema mai departe.
Cum ajunge șocul în transport și construcții
În transport și construcții vorbim mai degrabă de efecte decât de cauze. Când consumul scade, se transportă mai puține mărfuri, tarifele scad, iar transportatorii rămân cu camioane fără curse.
În construcții, costul ridicat al finanțării se suprapune peste termene de plată care depășesc frecvent limitele din contracte și blochează lichiditatea firmelor.
,,Imaginea de ansamblu este a unei cascade: scade consumul, suferă comerțul și HoReCa, se blochează logistica, iar în final blocajul devine general. Dificultățile financiare nu încep la furnizori, ci sunt împinse de la consumatorul final în sus, de-a lungul lanțului de producție și distribuție’’, arată analiza Sierra Quadrant.
O economie care se finanțează din facturi neplătite
Potrivit experților, problema devine mai gravă din cauza felului în care se finanțează firmele românești. Creditul bancar acordat companiilor reprezintă în România aproximativ 20% din PIB, față de circa 50% în Polonia, Cehia sau Ungaria și peste 100% în media Uniunii Europene. Potrivit datelor BNR, creditele de la bănci și IFN-uri acoperă doar 8,8% din totalul pasivelor companiilor. Restul vine din banii acționarilor și, mai ales, din amânarea plăților către furnizori.
România este pe primul loc în UE la ponderea creditului comercial între companii. Practic, firmele se împrumută una pe alta prin întârzierea facturilor. Sistemul funcționează cât timp economia crește, dar devine periculos când consumul scade. Neplata unui singur client important poate bloca un lanț întreg de furnizori, iar cei mai expuși sunt firmele mici, fără rezerve de lichiditate și fără acces facil la credit.
Semnalele de stres sunt deja vizibile în bilanțuri. Rata creditelor neperformante la companiile nefinanciare a urcat la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an și de două ori peste media întregului sistem bancar, de 2,8%. Piața pe care firmele ar putea vinde creanțele neperformante către alte companii este încă slab dezvoltată, așa că multe rămân blocate cu facturi neîncasate luni sau chiar ani de zile.
„Creșterea insolvențelor din HoReCa este doar partea vizibilă a problemei. Adevăratul risc este efectul de domino într-o economie în care firmele se finanțează una pe alta din facturi neplătite. Când un client mare nu mai plătește, furnizorul lui devine, la rândul lui, un rău platnic. De aceea, în următoarele luni, cele mai multe insolvențe nu vor veni din firme cu afaceri proaste, ci din firme sănătoase rămase fără lichiditate”, spune Ovidiu Neacșu.
