ING Bank: Economia României accelerează în 2027, după trei ani de stagnare. Consumul revine, riscurile fiscale persistă

„Ajustarea macroeconomică a României începe, în sfârșit, să devină vizibilă, însă progresul rămâne vulnerabil la incertitudinea politică. Deficitul bugetar se reduce, iar țara și-a păstrat ratingul investment grade”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea, în cel mai recent raport regional al băncii.

Totuși, notează economiștii, România încă are perspectivă negativă și este cu doar o treaptă deasupra junk-ului, iar acest lucru lasă foarte puțin spațiu pentru greșeli.

„Blocajul politic riscă să umbrească progresele fiscale și să mențină ridicată prima de risc suveran. În condițiile în care economia a cvasi-stagnat timp de aproape trei ani, continuarea consolidării va fi dificilă”, notează analiștii.

CITEȘTE ȘI A crescut numărul românilor care își caută un loc de muncă. Domenii mari care nu s-au oprit din a căuta oameni în piață pentru aproape toate nivelurile de carieră

Un acord politic asupra cadrului fiscal pentru următorii doi ani ar susține îmbunătățirea perspectivei de rating, ar crește încrederea și ar aduce o scădere a costurilor de finanțare.

„Economia României rămâne blocată într-un regim de creștere redusă”, arată economiștii, după ce produsul intern brut a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului. În 2024 și 2025, economia a crescut cu 0,9%, respectiv 0,7%. ING vede o contracție de 0,5% în acest an, în contextul contracției consumului privat, care în primul semestru a avut o contribuție negativă de 1,4 puncte procentuale la dinamica PIB. Serviciile și industria au scăzut, în timp ce construcțiile și investițiile publice din fonduri UE au adăugat la dinamica PIB.

ING vede o contracție a PIB de 1,2% în T3 din acest an, față de una de 0,4% în T2, urmată de o creștere de 1,3% în T4, care ar urma să propulseze și ratele din prima parte a anului viitor.

Consumul revine la anul, după indexările de pensii și salarii la stat

„Presiunea asupra gospodăriilor a fost neobișnuit de severă”, arată economiștii, notând contracția vânzărilor cu amănuntul cu 6% anual în trimestrul al doilea din acest an, după un declin de 5,2% în primul trimestru.

„Evoluția reflectă inflația ridicată, încetinirea creșterii salariilor, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea taxelor. Mai recent, însă, ritmul contracției pare să se fi temperat”, notează analiștii, care văd acum începutul unei stabilizări a consumului.

De revenirea consumului ține și prognoza ING pentru anul viitor. Banca olandeză vede o accelerare a dinamicii economiei la 2,2%.

„Prognoza se bazează pe o revenire probabilă a indexării pensiilor și salariilor de la 1 ianuarie, ceea ce ar trebui să refacă parțial puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, concomitent cu scăderea inflației”, arată ING.

CITEȘTE ȘI BCR crește prognoza de inflație pentru acest an. Scumpirea energiei și deprecierea leului ar putea alimenta și mai mult inflația GRAFICE

Economiștii subliniază importanța ipotezei. Dacă indexarea e mai redusă sau dacă sunt luate noi măsuri fiscale, atunci creșterea PIB depinde mai mult de investiții și exporturi.

„În sens opus, un acord politic credibil ar putea îmbunătăți încrederea și reduce economisirea de precauție, generând eventual un răspuns ceva mai puternic al consumului”, susțin economiștii.

După o contracție de 0,9% în 2026, consumul privat ar urma să crească cu 1,9% anul următor, ritm însă la aproape o treime din anul electoral 2024, când consumul urca cu 5,7%.

Chiar dacă PNRR s-a încheiat, acest lucru nu e neapărat o prăpastie: rămân disponibile fondurile europene standard, de coeziune, pentru finanțarea investițiilor publice.

Banca vede o creștere a investițiilor cu 1,1% anul următor, față de avansul de 5,8% estimat pentru acest an.

Producția industrială este așteptată să revină ușor anul viitor, cu un avans de 0,5%, după o contracție semnificativă de 4% în acest an, pentru al treilea an la rând. Industria a scăzut cu 3,8% de la începutul anului, pe fondul unei cereri slabe și al costurilor ridicate cu energia. ING nu vede un nou ciclu care să sprijine o revenire vizibilă, cel mai bun scenariu fiind cel al unei stabilizări, după cum sugerează datele recente.

Situația fiscală se îmbunătățește, dar rămâne sursă de mari incertitudini

Deficitul bugetar cash a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni din acest an, de la 4,5% în aceeași perioadă din anul trecut, pe fondul creșterii veniturilor fiscale și a limitării în termeni nominali a cheltuielilor cu salariile și pensiile.

ING consideră că evoluția arată o îmbunătățire importantă și că ținta de 6,2% din PIB pentru acest an este una la îndemână, dar că provocarea este legată de ce se va întâmpla de acum înainte. Mai mult, situația politică reduce vizibilitatea în ceea ce privește bugetul pe 2027.

CITEȘTE ȘI Piața imobiliară s-a prăbușit. Cel mai mic număr de locuințe vândute din ultimii șase ani în regiunea București – Ilfov

„Tocmai aici este concentrat riscul de rating. Ratingul investment grade a fost păstrat, dar România nu a ieșit încă din zona de risc. Un cadru fiscal credibil, susținut politic în mod clar, ar ajuta la consolidarea ajustării actuale și ar putea stabiliza perspectiva ratingului. În lipsa lui, o execuție mai bună pe termen scurt ar putea fi parțial anulată de costuri mai ridicate de finanțare și de riscuri valutare”, arată ING.

Pentru 2026, ING vede deficitul cash la 6% din PIB. În 2027 acesta ar urma să scadă la 5,1% din PIB, față de 8,6% în anul electoral 2024.

Deficitul comercial s-a redus în acest an, pe fondul contracției consumului. ING subliniază că ajustarea nu înseamnă o creștere a competitivității externe sau o creștere a producției interne. Mai mult, revenirea consumului anul viitor ar urma să revitalizeze importurile.

„Dacă exporturile și oferta internă nu se consolidează mai decisiv, progresul în reducerea deficitului comercial riscă să se oprească”, cred economiștii.

Inflația este așteptată să rămână relativ ridicată. Chiar dacă a scăzut de la vârful de aproape 11% la 6,2% în august, pe fondul unui efect de bază, inflația a reaccelerat în septembrie la 6,6%, mai ales pe fondul scumpirii carburanților.

„Presiunile inflaționiste de fond rămân persistente”, subliniază economiștii.

În servicii, creșterile salariale din trecut continuă să pună presiune, în timp ce marjele mai mici limitează capacitatea companiilor de a absorbi presiunile de cost.

„Combinația dintre activitate economică slabă și inflație internă persistentă rămâne una dintre trăsăturile centrale ale tabloului macroeconomic actual”, explică analiștii.

Cursul își va continua creșterea, amenințat de evoluția politică

Deprecierea leului rămâne, de asemenea, un risc inflaționist, mai notează ei.

CITEȘTE ȘI Insolvențele se înmulțesc, cel mai ridicat nivel din 2018 încoace. Numărul companiilor mari intrate în procedură s-a dublat. Agricultura și Moldova, cele mai expuse

De altfel, raportul subliniază volatilitatea fără precedent a leului din ultimele săptămâni și evoluția semnificativ mai slabă decât a celorlalte monede din regiune în acest an.

„Deși situația fiscală pare deocamdată sub control, incertitudinea politică și lipsa de claritate privind perspectivele pentru anii următori alimentează îngrijorările pieței legate de posibile retrogradări de rating și de pierderea statutului investment grade.”

Cursul EUR/RON a urcat de la circa 5,25 la începutul lui septembrie la noul maxim istoric de 5,35.

„Deși piața încearcă să se stabilizeze, direcția viitoare depinde în mare măsură de evoluțiile politice interne”, adaugă analiștii.

BNR are rezerve de 72 de miliarde de euro (dacă este inclusă și valoarea aurului) și poate atenua fluctuațiile valutare, fără însă a putea împiedica o nouă creștere a cursului dacă se intensifică presiunile din piață, explică economiștii ING și Frantisek Traborsky, strateg al băncii pentru piețele valutare și cele de venit fix din EMEA.

ING vede cursul la 5,35 lei/euro la finele acestui an și la 5,45 lei/euro la finele anului viitor.

Tot de evoluțiile politice și fiscale depinde și evoluția randamentelor la titlurile de stat, acestea fiind cele mai ridicate din regiune, mai arată ING.

Recent, randamentele au scăzut, după anunțarea formării guvernului Niculescu.