Indicatorul de încredere macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut puternic în luna iunie a acestui an, în așteptarea majorării taxării și/sau reducerii ratingului României, iar nivelul actual indică un risc foarte crescut de recesiune, consideră Adrian Codirlașu, președinte al organizației.
„În așteptarea majorării taxării și/sau reducerii ratingului României, indicatorul de încredere a scăzut puternic. Nivelul actual indică un risc foarte crescut de recesiune. Iar posibila recesiune se suprapune cu o majorare a ratei inflației cauzate de majorarea taxelor indirecte. O combinație extrem de nefericită cauzată de politica fiscală puternic pro-ciclică din ultimii ani„, a explicat Codirlașu.
Sondajul realizat lunar de Asociația CFA România, prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din țară, a conținut și o întrebare suplimentară referitoare la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk„). Astfel, conform rezultatelor, 88% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor (în creștere față de exercițiul anterior), în timp ce 11% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk„), în scădere semnificativă față de exercițiul anterior, scrie Agerpres.
Potrivit CFA România, spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.
În aceste condiții, Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut puternic în luna iunie, cu 14,9 puncte, până la valoarea de 29,9 puncte. Această situație a fost cauzată de scăderea puternică a ambelor componente ale indicatorului. Astfel, componenta de anticipații s-a redus cu 16 puncte, până la valoarea de 25, în timp ce componenta de condiții curente a scăzut cu 12,8 puncte, până la valoarea de 39,7 – nivel compatibil cu o situație de recesiune.
Ce se întâmplă cu leul – prognoză pentru cursul BNR euro/leu pentru 6 luni și 12 luni
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 82% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0961 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1453 lei pentru un euro.
Ce se va întâmpla cu inflația în următoarele 12 luni
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iulie 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 5,35%. Comunicatul menționează, însă, că sondajul a fost realizat în ultima săptămână a lunii iunie, înainte de finalizarea pachetului fiscal, în condițiile în care mesajele autorităților publice sugerau menținerea cotei standard de TVA la nivelul de 19%.
Preț locuințe
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 52% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 35% anticipează o scădere. De asemenea, 65% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 35% că sunt corect evaluate.
Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 au scăzut ușor comparativ cu exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 7,5% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,9%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 60% în următoarele 12 luni.
