Conform unui bilanț Reuters, companiile americane au anunțat în această lună eliminarea a peste 25.000 de locuri de muncă, și asta fără a include cifra de 48.000 de locuri de muncă, anunțată de grupul UPS la începutul anului 2025. În Europa, totalul depășește 20.000 de locuri de muncă, grupul elvețian Nestle fiind responsabil de cea mai mare parte a numărului de locuri de muncă eliminată, după ce a anunțat săptămâna trecută că va elimina 16.000 de posturi, scrie Agerpres.
Având în vedere că datele privind locurile de muncă create de angajatorii americani nu sunt disponibile, deoarece guvernul SUA se află în mijlocul celei de-a doua cele mai lungi închideri din istorie, investitorii acordă o atenție sporită acestor informații din presă despre concedieri. Asta chiar dacă concedierile de la sfârșitul anului sunt ceva normal și multe dintre disponibilizările de personal se vor întinde pe o perioadă lungă.
'Investitorii se întreabă, ce înseamnă asta? Și mai exact, care este imaginea de ansamblu, din moment ce nu o putem vedea?', a spus Adam Sarhan, director executiv la 50 Park Investments din New York. Reduceri precum cele de la Amazon 'îmi spun că economia încetinește, nu se întărește. Nu există concedieri în masă atunci când economia este puternică', adaugă Sarhan.
Amazon a anunțat că va reduce până la 14.000 de locuri de muncă din forța sa de muncă corporativă, alăturându-se Target, Procter & Gamble și altora în eliminarea a mii de posturi de birou. Reuters a raportat luni că până la 30.000 de locuri de muncă Amazon ar putea fi eliminate. Motivele reducerilor variază. Unele companii, precum Target și Nestle, au noi directori dornici să își restructureze operațiunile. Compania de îmbrăcăminte pentru bebeluși Carter's reduce 15% din locurile de muncă de birou, deoarece se luptă cu tarifele de import substanțiale impuse de președintele american Donald Trump.
Ceea ce iese în evidență este concentrarea companiilor precum Amazon și Target pe posturile de tip 'white-collar' (angajații din birouri n.r.), care sunt considerate vulnerabile la automatizarea bazată pe inteligență artificială, mai degrabă decât celor din ateliere sau fabrici. Unii analiști spun că mișcarea Amazon ar putea fi un semn timpuriu al unor schimbări structurale mai profunde, deoarece companiile se străduiesc să justifice miliardele cheltuite pe instrumente de AI.
Cel mai recent sondaj KPMG privind directorii din SUA, publicat în septembrie, arată că investițiile proiectate în inteligență artificială au crescut cu 14% începând din primul trimestru, și vot ajunge la o medie de 130 de milioane de dolari în următorul an. În plus, 78% dintre directori spun că se află sub o presiune intensă din partea consiliilor de administrație și a investitorilor pentru a demonstra că inteligența artificială economisește bani și stimulează profiturile.
Economiștii Bank of America au scris pe 22 octombrie că locurile de muncă cele mai afectat vor fi cele de tip 'entry-level', care vor fi înlocuite de automatizare. Cu toate acestea, până acum, companiile cu mulți angajați de tip 'white-collar', cum ar fi cele din sectorul IT, finanțe și serviciilor profesionale, au înregistrat o creștere a locurilor de muncă în paralel cu o utilizare sporită a inteligenței artificiale, au scris analiștii.
'Sunt reticentă să spun că este vorba de inteligența artificială, deocamdată', a declarat Allison Shrivastava, economist la Indeed Hiring Lab din Saratoga Springs, New York, care a adăugat că sectorul tehnologic este în scădere după vârful atins în 2022. 'Are potențialul de a afecta piața muncii, dar nu cred că vedem un impact atât de puternic în acest moment', a spus Allison Shrivastava.
În cazul în care concedierile se accelerează, acestea ar putea slăbi și mai mult încrederea consumatorilor și economia americană în general, deja supusă presiunilor din cauza tarifelor vamale și a inflației peste obiectivele Rezervei Federale. Oficialii Fed, îngrijorați de piața muncii, se tem că mediul cu 'angajări reduse și concedieri reduse' ar putea aluneca spre concedieri mai rapide.
