Chiar dacă nu este clar dacă o nouă recesiune va vei în 5 luni sau 2 ani, profesorul Roubini enumeră marile riscuri aduse în economie de îmbătrânirea demografică, șocul tehnologic, de ciocnirea dintre globaliști și populiști sau de o deraiere a datoriilor care să aducă o prăbușire în real estate.
Conferința este organizată cu sprijinul Apa Nova, Bursa de Valori București, MET Romania Energy, SARTO, Sensodays, Digi
O provocare lansată de Profit.ro pentru a afla cât pregătiți suntem pentru viitoarea recesiune are răspunsuri chiar de la cel care a prevestit marele impas la nivel mondial de la finele deceniului trecut. Nouriel Roubini, profesor la Stern School of Business, prezent la București, a enumerat riscurile pe care economia globală le are în momentul de față, chiar dacă a parcurs un ciclu de peste 10 ani de evoluții pozitive.
În primul rând, țările dezvoltate au spațiu redus de creștere. Unii numesc aceasta „noua mediocritate” sau „noul normal”, după cum alți vorbesc despre o "stagnare seculară". Roubini remarcă aceasta drept o realitate și afirmă că, în pofida inovațiilor tehnologice și a creșterilor de productivitate, aceasta din urmă este scăzută, iar potențialul pentru avans economic este limitat.
O primă exlicație pentru această stagnare este de ordin demografic, populația fiind în curs de îmbătrânire în SUA, Europa, Japonia, China sau Coreea. De asemenea, datoriile publice și private ridicate restrâng investițiile, cun impact negativ asupra creșterii economice.
Un al 2-lea risc este cel al distrugerii masive de locuri de muncă. Roubini remarcă faptul că elementele care aduc progres acum, respectiv inteligența artificială, automatizarea, o serie de inovații, se fac doar prin efort de capital ridicat, favorizează aptitudinile speciale și elimină nenesarul de forță de muncă.
Dacă ești în capitalul financiar, o duci, bine, spune Roubini; dacă, însă, ești muncitor cu aptitudini medii, slujba și salariul tău vor fi amenințate de robotică și automatizare. Dacă nu ești în top 10-20% în diverse domenii sau din punctul de vedere al educației, viața îți va fi foarte grea. Profesorul american avertizează că în pericol sunt puse nu numai locurile de muncă din industrie și sectorul manufacturier, dar chiar și cele din servicii. Fiecare 10 locuri de muncă pe care le creează distribuitorul online Amazon distrug 100 de slujbe în retailul clasic.
Roubini spune că este de urmărit dacă va fi o utopie în care industriile viitorului vor crea locuri de muncă sau dacă va fi o distopie în care muncitorii sunt înlocuiți de roboți. Recent, comentatorul Caitlin Johnstone avertiza că introducerea unui venit de bază minim, în cocktail cu automatizare și existența unei plutocrații, creeazp o veritabilă distopie. Aceasta afirma că nu întâmplător sunt miliardarii, precum like Jeff Bezos, Pierre Omidyar, Mark Zuckerberg, Jack Dorsey, Elon Musk, Richard Branson, Bill Gross, Tim Draper cei propun acest aparent cadou al venitului minim. Este calea care reduce orice marjă de negociere a celor care trăesc din vânzarea forței de muncă și de aceea trebuie respins.
Problema creșterii inegalității de avere și venituri a fost adusă în discuție de Roubini și la București. El afirmă că nu este clar dacă aceasta este o consecință a globalizării, a avansului tehnologic sau dacă este puterea economică și politică a elitelor cea care schimbă reglementările și regimul de taxare în favoarea lor. Inegalitatea însă este clară, iar aceasta atrage reacția populistă împotriva globalizării și a comerțului liber.
Oamenii își dau seama că estă creștere economică, dar aceasta cumva nu se redistribuie și către ei. Este motivul pentru care Roubini se așteaptă că reacția politică va fi și mai severă împotriva globalismului, iar presiunile populiste în urcare. Deja mișcarea populistă este în urcare atât în țări democratice, cât și în state dictatoriale, menționate aici fiind SUA, Marea Britanie, Italia, Polonia, Ungaria, Brazilia, Rusia, Venezuela, Filipine.
Finalemente, o problemă este aceea că în actualul ciclu pozitiv, datoriile nu au scăzut ci, impotrivă, au crescut. Dobânzile mici sau chiar dobânzile zero fac aceste datorii sustenabile în momentul de față, dar dacă dobânzile se vor mahora, impactul va fi major asupra corporațiilor, asupra statelor și a altor categorii de debitori. „Datoriile vor deveni nesustenabile”, rezumă Roubini.
Pe burse, indicatorii de evaluare fundamentală sunt ridicați, iar în mai multe părți ale lumii sunt baloane imobiliare susținute de dobânzile mici. În cele din urmă, avertizează Roubini, un șoc va apărea, iar baloanele pe credit și active se vor sparge. „Va fi o prăbușire!”, spune despre imobiliare cel care și în anii 2007-2008 a înțeles natura deflaționistă a crizei financiare.
