Cuba reduce astfel în mod drastic numărul activităților interzise întreprinderilor private, la câteva săptămâni după ce Parlamentul a aprobat un pachet de 176 de măsuri în favoarea unei deschideri către economia de piață.
Noua reglementare "lărgește în mod considerabil câmpul de acțiune al antreprenorilor și întreprinderilor private pe insulă", anunță presa de stat, care prezintă aceste măsuri stabilite prin decret, scrie News.ro.
Porțiuni întregi ale economiei sunt de-acum deschise sectorului privat - distribuirea benzinei, serviciile farmaceutice și optice, azile de bătrâni, terminale de pasageri și de marfă, instalații portuare, importuri de vehicule, energii regenerabile, gestionarea anumitor infrastructuri turistice și sportive, exploatarea petrolieră și minieră, producția de energii regenerabile și gestionarea deșeurilor.
"Îmi pare un lucru bun, pentru că nu există aproape niciodată medicamente la farmacie. Când ne ducem să le căutăm, nu există. Brusc, oamenii le vând în stradă", pe piața neagră, la prețuri mari, declară AFP Maria Luisa Pérez, în vârstă de 77 de ani.
"Toată lumea știe că supraviețuim în prezent mulțumită micilor întreprinderi private", subliniază o pensionară, Ana Diago, în vârstă de 66 de ani, care a fost nevoită să se angajeze din nou pentru a supraviețui.
În domeniul sănătății, îngrijirile medicale rămân, cu toate acestea o "responsabilitate a statului", iar "activitatea medicală (...) continuă să fie garantată populației cubaneze prin servicii spitalicești gratuite", au anunțat autoritățile.
Educația rămâne, de asemenea, apanajul sectorului public, cu o timidă deschidere în domeniile îngrijirii copiilor, cursurilor de limbi străine și susținerii școlare.
Sănătatea și educația gratuite sunt doi piloni ai Revoluției lui Fidel Castro din 1959, în pofida faptului că criza economică a deteriorat în mod considerabil, în ultimii ani, serviciile de bază destinate populației.
Alte sectoare care rămân în mâna statului sunt tutunul și producția de trabucuri, un produs de export major al insulei, presa, telecomunicațiile, sectoarele securității și domeniile strategice ale apărării.
VIRAJ ISTORIC
La 18 iunie, Parlamentul cubanez a aprobat 176 de măsuri care prevăd deschiderea aproape tuturor sectoarelor de activitate actorilor privați, inclusiv agricultura și băncile.
Aceste anunțuri în favoarea economiei de piață marchează un viraj istoric al insulei comuniste și al economiei sale socialiste centralizate, pradă de mai mulți ani a unei crize profunde și supusă de luni de zile unor presiuni ale Statelor Unite.
Ele intervin în contextul în care președintele american Donald Trump aplică o politică a "presiunii maxime" împotriva insulei cu 9,4 milioane de locuitori, supusă de aproape șase luni unei blocade petroliere.
Această blocadă a împins economia cubaneză - vizată de un embargo din 1962 - pe marginea unei prăbușiri, provocând întreruperi de curent generalizate și penurii și mai acute de hrană, carburant, apă potabilă și medicamente.
La anunțarea acestor reforme, Guvernul a dat asigurări că va accelera și descentraliza aprobarea înființării de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) - autorizate începând din 2021.
Autoritățile cubaneze au anunțat miercuri că, în prezent, există peste 15.000 de IMM-uri, un număr care arată o accelerare în procesul aprobării înființării în ultimele săptămâni.
Acești actori privați au câștigat continuu teren în țesutul economic. Ei au reprezentat peste jumătate din comerțul cu amănuntul în 2025 și angajează peste o treime din populația activă.
Miercuri, Adunarea Națională a Puterii Populare (ANPP, Parlamentul unicameral cubanez) urma să examineze mai multe proiecte de lege privind agricultura, locuințele, reorganizarea administrației și legislația muncii.
În domeniul agricol, proprietatea de stat a pământului urmează să fie păstrată, însă condițiile uzufructului urmează să fie lărgite în mod considerabil în favoarea agricultorilor, cooperativelor, întreprinderilor private - indiferent că sunt naționale sau străine.
În privința locuințelor, cubanezii vor putea deține două case la oraș, față de una în prezent, și urmează să fie autorizată ipoteca
În luna iunie, cea mai înaltă autoritate a Partidului Comunist Cubanez (PCC) a aprobat un pachet de reforme care vizează o orientare mai puternică către economia de piață.
„Comitetul Central al Partidului aprobă noile propuneri de transformări economice și sociale”, a anunțat televiziunea de stat, după ce forul s-a reunit într-o sesiune plenară extraordinară pentru a discuta aproximativ douăzeci de propuneri de reforme.
Aceste reforme, dezvăluite recent de guvern, vizează în special deschiderea unui număr mai mare de sectoare către investițiile private, atragerea unui volum mai mare de capital de la cubanezii din străinătate și reducerea dimensiunii statului.
Pentru a fi adoptate definitiv, acestea trebuie să fie aprobate și de Adunarea Națională a Puterii Populare. Aceasta din urmă se va reuni în sesiune extraordinară joi, la mai puțin de o săptămână după ce reformele au fost anunțate de președintele Miguel Diaz-Canel.
Cu puțin timp înainte, influentul fost președinte cubanez Raul Castro își exprimase sprijinul față de aceste propuneri menite să relanseze o economie aflată în dificultate de mai mulți ani și sufocată în prezent de blocada americană.
Raul Castro nu mai deține nicio funcție oficială, dar rămâne, la 95 de ani, în centrul deciziilor privind viitorul insulei comuniste. El a susținut aceste reforme într-o scrisoare prezentată în cadrul ședinței plenare, calificându-le drept „ceea ce se potrivește cel mai bine Revoluției în acest moment”, potrivit președinției cubaneze.
Fratele mai mic al lui Fidel Castro (1926-2016), căruia i-a succedat în 2006, a fost pus sub acuzare în luna mai în Statele Unite pentru că a ordonat, în 1996, deschiderea focului asupra a două avioane civile pilotate de membri ai unei organizații anti-castriste.
SUB PRESIUNEA WASHINGTONULUI
Aceste anunțuri privind reformele vin în contextul în care președintele american Donald Trump aplică o politică de presiune maximă asupra insulei, supusă de aproape cinci luni unui embargo petrolier.
Washingtonul nu-și ascunde dorința de a vedea o schimbare a modelului economic, ba chiar a regimului, pe insula situată la aproximativ 150 de kilometri de coastele Floridei.
Prim-ministrul Manuel Marrero, citat de guvern pe X, a afirmat că reformele avute în vedere „nu implică în niciun caz renunțarea la responsabilitatea socială a statului”.
Blocada petrolieră impusă de Donald Trump în ianuarie a împins economia cubaneză, deja slăbită, la un pas de colaps, provocând întreruperi generalizate de curent electric, precum și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente.
Washingtonul a decretat, de asemenea, recent mai multe valuri de sancțiuni îndreptate împotriva economiei cubaneze, agravând criza economică, socială și energetică prin care trece de mai mulți ani Havana, aflată sub embargoul american încă din 1962.
Guvernul cubanez, care poartă discuții cu Statele Unite, a afirmat că aceste reforme urmează să permită atenuarea crizei. Președintele Diaz-Canel declarase vineri că gama de activități deschise sectorului privat va fi „cât mai largă posibil”.
SECTORUL PRIVAT ÎNCEPE SĂ-ȘI FACĂ LOC ÎN CUBA
Întreprinderile private, cu până la 100 de angajați, sunt autorizate pe insula comunistă începând din 2021. Aproximativ 10.000 de întreprinderi ocupă un loc din ce în ce mai important în țesutul economic cubanez. Acestea angajează în prezent o treime din populația activă.
Președintele cubanez a anunțat, de asemenea, că cubanezii, indiferent dacă locuiesc pe insulă sau în străinătate, vor beneficia de aceleași condiții ca și investitorii străini, dintre care mulți s-au retras recent din țară din teama sancțiunilor americane.
Cu câteva luni în urmă, guvernul autorizase deja înființarea de întreprinderi mixte între stat și sectorul privat, indicând apoi că diaspora cubaneză va putea investi și deține întreprinderi private.
Miguel Díaz-Canel a menționat, de asemenea, „o restructurare a aparatului de stat”, cu o reducere a numărului de ministere și de funcționari.
