Se așteaptă un record de Black Friday. eMAG mizează deja pe depășirea pragului de un miliard de lei într-o singură zi. Paradox: vânzări record în lei, dar mai puține produse în coș. Scumpiri înainte de reduceri GRAFICE

Șapte din zece români respondenți unui sondaj spun că vor cumpăra în campanie, cel mai mare procent de când există măsurători comparabile. Comerțul cu amănuntul a scăzut însă cu 5% în primele opt luni ale anului, iar salariul real se erodează de peste un an.

Paradoxul are o explicație simplă: pentru tot mai mulți români, Black Friday nu mai este o sărbătoare a cumpărăturilor, ci momentul în care își concentrează achizițiile amânate de luni de zile și se protejează de scumpirile care vor urma.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Vânzarea magazinelor Froo în România: Mai este doar un pas, 2 condiții din 3 îndeplinite. Cedarea către Couche-Tard, unul dintre cei mai mari operatori de magazine de proximitate din America de Nord, estimată cel târziu pentru decembrie

Analizele urmăresc de mai bine de un deceniu evoluția celei mai importante campanii comerciale din România. În 2018, vânzările din luna Black Friday se ridicau la circa 250 de milioane de euro, iar în 2019 depășeau pentru prima dată pragul istoric de 300 de milioane.

După pandemie, campania a crescut în valoare de la an la an, ajungând la circa 450 de milioane de euro în 2023 și la un record de aproximativ 500 de milioane în 2024, online și în magazinele fizice.

Anul trecut erau anticipate încasări similare cu cele din 2024, susținute mai degrabă de prețuri decât de cantități, și o comandă medie de 400–500 de lei.

Datele ulterioare au confirmat tendința, chiar ușor peste estimări.

eMAG a vândut în ziua campaniei produse de 986 de milioane de lei, cu 10% mai mult decât în 2024. Volumul plăților procesate de NETOPIA a crescut cu 19%, iar valoarea tranzacțiilor la magazinele de pe platforma MerchantPro cu 18%.

Plata medie cu cardul a fost de 400 de lei, cu 60% peste media anuală.

Estimarea pentru 2026: aproape 3 miliarde de lei

Pe baza acestor date se estimează că Black Friday 2026 va genera, pe parcursul lunii noiembrie, vânzări de circa 2,8–2,9 miliarde de lei, adică aproximativ 520–550 de milioane de euro.

Ar fi un nou record nominal, cu o creștere de 7–10% în lei față de anul trecut.

Ritmul este în linie cu așteptările marilor retaileri: eMAG mizează pe depășirea pragului de un miliard de lei într-o singură zi, cu o creștere de 5–12%.

Cifra trebuie însă citită cu atenție. Cea mai mare parte a creșterii vine din prețuri, nu din cantități. Cu o inflație de 6,6%, o creștere de 7–10% în lei înseamnă, în termeni reali, o stagnare. În euro, avansul este și mai modest, pentru că leul s-a depreciat în ultimul an, iar euro a trecut de 5,34 lei.

Numărul produselor vândute ar putea fi apropiat de cel de anul trecut sau chiar mai mic.

Analiștii estimează că valoarea medie a unei comenzi va urca la 450–500 de lei, pe fondul prețurilor mai mari și al creditării în rate a produselor scumpe. Peste 70% dintre comenzi vor fi plasate de pe telefon, un nou maxim istoric.

„Black Friday 2026 va bate recordul în lei, dar nu și în coșul de cumpărături. Românii vor plăti mai mult pentru aproximativ aceleași produse.

Diferența față de anii trecuți este că oamenii nu mai cumpără din impuls, ci după liste făcute cu săptămâni înainte. Campania a devenit un instrument de supraviețuire financiară: cumperi acum ce oricum aveai nevoie, înainte să se scumpească”, explică Adrian Negrescu, manager Frames.

Profilul cumpărătorului de Black Friday 2026

Un studiu MKOR, realizat pe 1.000 de români cu vârste între 18 și 55 de ani, arată că 70% vor să cumpere în campanie, față de 62% anul trecut și 57% în 2023 și 2024. Bugetul mediu declarat este de circa 2.100 de lei, iar 86% dintre respondenți și l-au stabilit dinainte. Semnificativ este și reperul folosit: jumătate dintre cumpărători își fixează bugetul în funcție de banii disponibili, nu de produsele dorite.

Mutarea în online este spectaculoasă. 60% dintre cei care vor să cumpere o vor face exclusiv online, față de 47% anul trecut. Doar 8% vor cumpăra numai din magazinele fizice.

Încrederea în campanie a crescut și ea: neîncrederea în reducerile de Black Friday a scăzut de la 44% la 21% în ultimii ani. Cumpărătorii au însă așteptări mari: 72% vor reduceri de cel puțin 25–50%.

Pe hârtie, electrocasnicele și electronicele rămân pe primul loc în listele de dorințe, cu 51% din intenții, urmate de produsele IT (37%), haine și accesorii (30%) și cosmetice (27%). Diferențele dintre femei și bărbați sunt clare: femeile caută mai des haine, produse pentru casă și cosmetice, iar bărbații IT, gaming și produse auto.

Comportamentul real din acest an spune însă o altă poveste. Potrivit eMAG, vânzările de televizoare, frigidere și mașini de spălat au scăzut în 2026. Au crescut, în schimb, consumabilele: produsele de curățenie, cele de beauty și cele pentru animale. Frames anticipa această schimbare încă din 2024: perioada de înlocuire a electrocasnicelor cumpărate în boom-ul din pandemie nu a sosit încă, iar gospodăriile își mută bugetele spre produse de consum curent.

„Românii declară că vor un televizor nou, dar cumpără detergent, cosmetice și hrană pentru animale. Este un semn de prudență. În anii de criză, oamenii amână achizițiile mari și își fac stocuri de produse de bază. Electronicele se vor vinde mai ales în rate, iar acolo trebuie mare atenție la costurile reale ale finanțării”, avertizează Adrian Negrescu.

Tendințele anului

Campania se mută mai devreme și se întinde pe săptămâni. eMAG organizează pe 6 noiembrie cea mai timpurie ediție din istoria sa, ca să livreze toate comenzile înainte de minivacanța de 1 Decembrie. evoMAG a pornit campania încă din 29 octombrie și o ține până pe 15 noiembrie.

Black Friday-ul internațional, din 27 noiembrie, devine un al doilea val. Efectul se vede în date: ziua de vârf pierde din intensitate, chiar dacă vânzările totale cresc. Plățile cu cardul din ziua campaniei, comparate cu o zi obișnuită, au scăzut de la de 1,9 ori în 2023 la de 1,4 ori anul trecut.

Scumpiri înainte de reduceri

O analiză PretAlert pe peste 104.000 de produse, realizată între sfârșitul lui septembrie și 20 octombrie, arată că 11,7% dintre ele s-au scumpit cu peste 5% chiar înainte de campanie.

La laptopuri, procentul ajunge la 23%, iar la produsele de gaming, electrocasnice, televizoare și telefoane la 12–16%. Cu atât mai importantă devine regula prețului de referință: prețul vechi afișat trebuie să fie cel mai mic practicat de comerciant în ultimele 30 de zile.

CITEȘTE ȘI FOTO Popeyes pregătește un nou restaurant în București

Dincolo de această perspectivă, un alt aspect interesant este că achizițiile în rate câștigă teren. La evoMAG, peste 30% dintre comenzile persoanelor fizice sunt plătite în rate, iar marii retaileri investesc anul acesta mai mult în ofertele de creditare. Soluțiile de tip „cumpără acum, plătește mai târziu” devin un instrument de vânzare, nu doar o metodă de plată.

Interesant este și rolul tot mai puternic jucat de inteligența artificială. 81% dintre consumatori au folosit deja inteligența artificială ca să ceară recomandări de produse, potrivit datelor prezentate de Mastercard la Commerce Innovation Summit 2026. Doar 26% ar avea însă încredere ca un agent AI să facă plata în locul lor. În România s-a realizat deja prima tranzacție printr-un agent AI, de Visa împreună cu Banca Transilvania. Pentru retaileri, vizibilitatea în răspunsurile generate de AI devine la fel de importantă ca poziția în Google.

Riscurile campaniei de Black Friday

Potrivit analiștilor de la Frames, cel mai mare risc pentru consumatori rămâne același: cumpărături făcute din teama de a nu rata oferta, nu din nevoie. Creditele „fără dobândă” oferite de unele instituții financiare nebancare pot ascunde comisioane și penalități mari la prima întârziere. Reducerile false și magazinele online fantomă se înmulțesc în fiecare an în această perioadă.

„Cel mai bun sfat pentru Black Friday este și cel mai simplu: compară prețul cu cel din ultima lună, citește costul total al ratelor și nu cumpăra nimic ce nu era deja pe listă. Într-un an în care puterea de cumpărare scade, o reducere la un produs inutil nu este o economie, ci o cheltuială în plus”, recomandă Adrian Negrescu.