Economiștii ING Bank România văd o creștere economică mai mică anul viitor, venind cu o nouă revizuire după cea din iulie, pe fondul încetinirii consumului, deși intrările mai mari de fonduri UE ar trebui „să prevină o recesiune”. BCR menține prognozele actuale, ceva mai optimiste.
Creșterea economică pe trimestrul al doilea a fost de 0,3%, Statistica păstrând datele din estimarea semnal de luna trecută. Dinamica semestrială a fost de asemenea de 0,3%.
„Datele pe al doilea trimestru confirmă că economia românească este într-o cvasi-stagnare”, notează Valentin Tătaru și Ștefan Posea, economiști la ING Bank România.
Agricultura, construcțiile, comerțul, IT&C au avut o contribuție de câte 0,1 pp la dinamica anuală a PIB de 0,3%, în timp ce contribuția industriei, intermedierii financiare, administrației publice și industriei recreative a fost 0.
Tranzacțiile imobiliare au avut o contribuție negativă de -0,1 pp și activitățile profesionale de -0,3 pp.
Valoarea adăugată brută a avut o contribuție 0, în timp ce impozitele nete pe produs au adăugat 0,3 pp.
„Povestea creșterii pe partea ofertei pare destul de slabă, majoritatea componentelor contribuind foarte puțin la creșterea PIB-ului, arătând o stagnare relativă generală a economiei”, arată Vlad Ioniță, economist la BCR.
Pe partea de cerere, consumul privat a contribuit cu 0,7 pp la creșterea de 0,3%, în timp ce investițiile au avut o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale. Consumul public a scăzut -0,2 pp din PIB, în timp exportul net a avut o contribuție negativă de -0,4 pp, iar stocurile au contribuit cu 0,3 pp – acest ultim capitol, consideră Vlad Ioniță, deși sugerează că mai există optimism în rândul firmelor care au făcut stocuri, s-ar putea dovedi o „sabie cu două tăișuri” în cazul în care cererea nu va continua și contribuția va deveni negativă.
ING reduce prognoza de creștere economică pentru anul viitor de la 1,7% la 1,3%, după ce în iulie o scăzuse de la 2,2%. Estimarea pentru acest an este păstrată la 0,3%, după ce fusese redusă în iulie de la 0,8%.
Economiștii ING se așteaptă la încetinirea considerabilă a consumului privat în perioada următoare, în contextul erodării veniturilor reale sub impactul inflației ridicate (care ar putea atinge două cifre).
„Încetinirea consumului privat devine tot mai evidentă. Cu toate acestea, se întrevede o rază de speranță în balanța comercială: pentru prima dată din 2023, creșterea exporturilor de bunuri a depășit-o pe cea a importurilor de bunuri, inversând cinci trimestre consecutive de dominație a importurilor”, arată economiștii ING Bank.
Datele recente privind vânzările cu amănuntul sugerează că populația a făcut achiziții prevenite în iulie, înainte de majorarea TVA, cred economiștii ING. Acest comportament a fost mai pronunțat în cazul carburanților, unde s-au mărit și accizele de la începutul lunii august.
Pentru acest an, un aspect pozitiv remarcat de economiștii băncii olandeze se leagă anul agricol mai bun, în condițiile în care recolta la grâu ar putea fi cea mai bună de mai bine de 10 ani.
Consumul în încetinire ar trebui să fie compensat parțial de banii primiți de la Bruxelles, notează ING.
"Per total, economia este, în esență, stagnantă", arată economiștii ING. „Creșterea anticipată a intrărilor de fonduri UE ar trebui să mențină economia pe linia de plutire și să prevină o recesiune, însă, având în vedere consumul intern scăzut și persistența provocărilor externe, o accelerare mai puternică este puțin probabilă deocamdată”.
Estimările oficiale sugerează că ar putea intra în economie un nivel „fără precedent” de 15-17 miliarde de euro din fonduri europene (PNRR și fonduri de coeziune), notează ING.
„Se preconizează că acest flux substanțial de capital va susține activitatea din sectorul construcțiilor și va contribui la prevenirea unei recesiuni mai profunde. Proiectele de infrastructură și cheltuielile aferente ar trebui, de asemenea, să sprijine producția industrială, în special în sectoare precum materialele și echipamentele de construcții. Pe scurt, investițiile finanțate de UE susține cea mai mare parte a creșterii în trimestrele următoare”, arată economiștii ING.
Banca Comercială Română menține prognoza de creștere economică de 1,3% pentru acest an și la 2,1% pentru anul următor. Vlad Ioniță arată spre contribuția consumului la dinamica PIB.
„Câteva concluzii din datele din prima jumătate a anului 2025 sunt că, în continuare, consumul rămâne surprinzător de puternic, iar contribuția negativă a exporturilor nete s-a redus, ceea ce este un semn bun pentru creșterea viitoare. Investițiile, însă, au surprins în sens negativ și ar putea fi un factor de risc pentru acest an”, notează Ioniță.
Discrepanță în datele INS
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată din nou diferențe majore între seria brută (datele care se iau în seamă în cele din urmă la finele anului) și cele ajustate sezonier. Potrivit INS, creșterea trimestru/trimestru a fost de 1,2% și de 1,4% în prima jumătate a anului.
„Există o discrepanță mare între seria ajustată sezonier și seria neajustată”, notează economistul BCR. „Rata de creștere pe întregul an a celor două ar trebui să conveargă”, adaugă el.
