PSD a votat, luni, într-o procedură internă, retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL). Prim-ministrul a anunțat că nu demisionează și că măsurile luate în ultimele luni sunt parte a programului de guvernare la care PSD a achiesat atunci când a format coaliția de guvernare alături de PNL, USR și UDMR.
„Retragerea sprijinului va declanșa probabil un lanț de evenimente - de la schimbări de cabinet la acțiuni parlamentare - dar direcția și momentul rămân neclare. Pe termen scurt, acest lucru s-ar putea traduce într-o perioadă de luare a deciziilor incertă sau fragmentată, în funcție de evoluția situației”, arată economiștii Erste Bank, Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian.
Analiștii menționează scenariul unei moțiuni de cenzură în Parlament, care să ducă la demiterea cabinetului Bolojan. PSD are 28% din voturi, AUR are 19%, PNL are 16%, USR 13%, UDMR 7%, restul fiind împărțit între diverse partide și formațiuni.
„Tensiunile politice vor fi amplificate în următoarele săptămâni, existând riscuri de introducere a unei moțiuni de cenzură sau de formare a unui guvern minoritar fără un sprijin suficient pentru a implementa măsuri îndrăznețe de corecție fiscală”, notează Anca Negrescu, economist-șef la UniCredit Bank România.
Costurile de împrumut ale României au urcat în ultima săptămână cu peste 40 de puncte de bază, evoluție divergentă față de cea a țărilor din regiune, în special în contrast cu Ungaria, care a beneficiat de pe urma magnitudinii victoriei partidului de opoziție Tisza la alegerile parlamentare recente – randamentele au scăzut cu 70 de puncte de bază de la alegeri și cu 130 de puncte de bază de la începutul lunii, la 5,9%.
„Instabilitatea politică va menține probabil presiunea asupra randamentelor pe termen lung. România are deja cele mai mari costuri de împrumut din regiune, iar ca răspuns la vot, randamentele pe 10 ani au crescut din nou peste 7%”, arată economiștii Erste.
Cursul de schimb a urcat de la 5,0918 lei/euro la 5,0989 lei/euro, iar UniCredit consideră că pragul de 5,1 lei/euro va fi testat în această săptămână.
Investitorii și-ar putea pierde încrederea în planurile de reducere a deficitului bugetar, care în acest an ar trebui să scadă la 6,2% din PIB, de la 7,6% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024.
„Ne așteptăm la o volatilitate ridicată, cu mișcări ale pieței determinate de evoluțiile politice și riscuri ca îngrijorările legate de un derapaj fiscal să reapară, intensificând presiunea ascendentă asupra ratelor EUR-RON, ROBOR și a costurilor de finanțare ale României. Totuși, dacă se poate realiza o tranziție lină către un nou guvern dedicat continuării ajustării fiscale, ne așteptăm ca reacția pieței să fie limitată”, adaugă Anca Negrescu.
Luni, Finanțele au emis titluri scadente în iulie 2034 la un randament mediu de 7,14% pe an, cel mai ridicat din ultimele șase luni – cu mențiunea că Trezoreria nu a împrumutat din piața internă în mare parte din martie, ca urmare a costurilor ridicate generate de volatilitatea războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor financiare emergente.
Creșterea randamentelor și presiunea pe curs rămân însă sub nivelul din primăvara anului trecut, de după primul tur al alegerilor prezidențiale, când se înregistra un șoc dublu: premierul Ciolacu (PSD) își depunea mandatul și candidatul AUR (George Simion) înregistra un scor mult peste așteptări, ceea ce punea în discuție formarea unei noi coaliții de guvernare care să-și ia angajamentul de reducere a deficitului. Ieșirile de capitaluri dintre cele două tururi ale prezidențialelor au atins 10 miliarde de euro în mai anul trecut, potrivit guvernatorului BNR, și sectorul bancar a trecut de la excedent la deficit de lichiditate.
