Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității de 35,5 miliarde de lei în martie, în scădere de la 45,1 miliarde de lei în luna precedentă, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la Banca Națională a României.
Tot în martie, rezervele valutare la BNR au scăzut cu aproape 1,9 miliarde de euro, dacă ajustăm pentru variația intrărilor și ieșirilor legate de datoria publică. Au intrat din emisiunile externe realizate în februarie și decontate în mai circa 4,5 miliarde de euro și au ieșit pentru plata dobânzilor și datoriilor scadente 0,6 miliarde de euro.
Ministerul Finanțelor a făcut foarte puține emisiuni de datorie pe piața internă luna trecută, ceea ce a ajutat la menținerea unei lichidități abundente în sectorul bancar.
Finanțele au folosit rezervele acumulate anterior pentru a evita să plătească randamentele mai mari cerute de investitori, în condițiile aversiunii la risc generate de războiul din Iran și cvasi-închiderea Strâmtorii Ormuz. Finanțarea plăților statului s-a făcut cel mai probabil și prin vânzări din buffer-ul în valută către BNR, ceea ce generează lichiditate în piață – leii noi generați din aceste operațiuni ajung la populație (salarii, pensii) și firme (contracte cu statul), în cea mai mare măsură în conturi bancare.
Leul a rămas practic nemișcat față de euro în martie, când alte monede din regiunea Europei Centrale și de Est, unele într-o poziție fundamental mai bună decât moneda românească, au suferit scăderi și de câteva procente într-o zi. Forintul a avut cea mai slabă evoluție și pierduse aproape 6% din valoare, pierderi recuperate însă în mare măsură, mai ales în ultimele zile.
Scăderea lichidității din martie 2026 nu se compară însă la fel de amplă ca cea din mai-iunie 2025, din timpul crizei politico-electorale, de la 27,3 miliarde de lei la 0,5 miliarde de lei în mai și un deficit de 4,5 miliarde de lei în iunie.
Atunci s-au înregistrat ieșiri puternice de capitaluri (10 miliarde de euro, potrivit guvernatorului BNR), intervențiile băncii centrale au fost estimate la 6 miliarde de euro de analiști, iar rezervele au scăzut cu aproape 7 miliarde de euro (în condițiile unor împrumuturi nete în valută de 1,2 miliarde de euro).
Lichiditatea a revenit treptat pe parcursul următoarelor opt luni și a atins în februarie cel mai ridicat nivel de după iulie 2024, ceea ce a dus la scăderea dobânzilor interbancare: ROBOR la 3 luni a scăzut de la 7,12% în iunie 2025 la 5,82% în februarie, în timp ce rata medie a tranzacțiilor interbancare (pe baza cărora se calculează IRCC) s-a redus de la 6,39% la 5,53%. Cele două rate de dobândă au urcat în martie cu câte 5 puncte de bază.
O lichiditate amplă susține scăderea dobânzilor spre rata facilității de depozit (5,5% pe an, începând cu august 2024), în timp ce un deficit de lichiditate, dacă este finanțat de BNR prin operațiuni repo, duce la alinierea dobânzilor spre rata cheie (6,5% pe an). Dacă nu este finanțat prin operațiuni repo și băncile trebuie să apeleze la împrumuturi Lombard, atunci dobânzile merg către cele ale ratei facilității de credit (7,5%).
Nivelul dobânzilor la credite și depozite este de așteptat să fie astfel influențat major de poziția lichidității în perioada următoare, în condițiile în care analiștii văd din ce în ce mai puține șanse pentru reducerea dobânzii cheie în acest an de către BNR, în condițiile unei inflații ridicate.
Mai mult, BNR ar putea crește dobânzile din piață (și implicit la credite și depozite) prin restrângerea lichidității interbancare, dacă leul va fi sub presiune de depreciere, arată o analiză BCR.
