Ministerul Finanțelor a luat din piața internă un împrumut pe termen scurt la un randament de 8,45% pe an, cel mai mare de după toamna lui 2022. În piața secundară, curba randamentelor s-a inversat, un eveniment rar ce subliniază incertitudinea pe termen scurt percepută de investitori. Dobânzile la împrumuturile suverane în euro au continuată să se depărteze de țările vecine.
Efectele crizei politico-electorale continuă să se vadă în piața titlurilor de stat, unde randamentele se păstrează la un nivel ridicat.
„Din cauza instabilității politice, randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale României a fost vineri cu aproximativ 80 de puncte de bază mai mare decât în urmă cu o săptămână. S&P a indicat că România riscă să-și piardă ratingul investment grade dacă turbulențele politice împiedică capacitatea țării de a-și reduce deficitul fiscal și restricționează sursele de finanțare externe în urma prăbușirii guvernului”, notează Erste.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
În piața primară, Trezoreria a emis astăzi obligațiuni cu scadența în iulie 2026. La prospectul de 500 de milioane de lei au venit subscrieri de 1,35 miliarde de lei, iar împrumuturile efective au atins 540 de milioane de lei. Deși cererea a fost mai bună decât la o licitație de certificate de trezorerie de joia trecută (de 620 de milioane de lei), randamentele au urcat de la 8,21% pe an la 8,45% pe an.
Acestea sunt cele mai mari randamente plătite de stat pentru a împrumuta bani din piața internă de după octombrie 2022. Doar că la acel moment toate țările se confruntau cu o creștere a dobânzilor, pe fondul inflației ridicate și a politicilor monetare mai restrictive.
Curba randamentelor s-a inversat
În piața secundară, randamentele la 6 luni au continuat să crească față de vineri, până la 8,35%, nivel similar și pentru cele la 1 an. Randamentele la 3 ani și 5 ani au niveluri mai ridicate, la 8,43% și 8,37% decât cele la 10 anim, care au coborât la fixingul de la ora 12 de la 8,41% la 8,08%.
Astfel, curba randamentelor a devenit una „inversată”, în care dobânzile pe termen scurt sunt mai mari decât cele pe termen lung – de regulă, investitorii cer dobânzi mai mari pe termen lung, pentru a recompensa riscul unei investiții care se supune la mai multe incertitudini, blochează capitalul pentru mai multă vreme.
În perioadele de mare incertitudine, cum este aceasta de după alegerile prezidențiale, când există îndoieli cu privire la cursul țării, termenul scurt este perceput mai riscant decât cel lung.
Ultima oară când curba randamentelor s-a inversat, la limită, a fost în iulie 2022, în contextul exploziei inflației și al volatilității mari de pe piețele internaționale.
Cel mai mari dobânzi din regiune
România plătește de departe cele mai mari dobânzi din regiune, atât în monedă națională, cât și în valută. În Ungaria, randamentele la 10 ani în monedă națională sunt de 6,9%, în Polonia de 5,4%, în Cehia de 4,1%.
Vineri, spread-ul la euroobligațiunile scadente în 20233 față de bondurile Germaniei era de circa 4,6 puncte procentuale, în creștere cu 67 de puncte de bază. Obligațiunile în euro ale Serbiei (scadente în 2029) aveau un spread de 2,9 puncte procentuale, cele ale Ungariei de 1,82 pp, cele ale Bulgariei de sub 1 pp, cele ale Ploniei de 0,6 pp.
