„O țară nu-i a locului în care se află, ci a orizontului spre care privește”- Nicolae Iorga
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Schimbăm orizontul
Momentul 1918 a reprezentat un moment de schimbare în Europa, cu precădere în regiunea estică. Căderea Imperiului Otoman a făcut posibilă schimbarea de direcție în societățile est-europene, astfel că România trece de la influența orientală la cea occidentală. Așa cum vede Vintilă Mihăilescu, ”momentul inaugural al excepționalismelor coincide cu cel al începuturilor construcției naționale, iar el trebuie plasat în perioada răsturnării constitutive a referinței de la Orient la Occident”. Schimbăm orizontul.
Acest reper avea să se păstreze până în zilele noastre, fiind umbrit de izolarea impusă de regimul comunist și readus în discuție odată cu căderea masivă a acestor regimuri autoritare. Și astăzi vedem cum cele două emisfere geopolitice încă se întâlnesc pe o graniță imaginară în proximitatea căreia ne regăsim și care ne obligă să răspundem asupra direcției de țară: Est sau Vest? Ce alte constante identificăm în cele trei perioade și cum afectează ele planul de țară, observăm din datele referitoare la ocupația populației și mediul de rezidență, dar și a comportamentelor economice.
Un zid ce ne umbrește zarea
Perioada comunistă reprezintă un moment de ruptură în ce privește orientarea occidentală și vine cu o serie de schimbări care vor modifica modul de trai al populației. România o țară preponderent agrară trece printr-un proces de bruscă urbanizare și tehnologizare. România se leapădă de imaginea unei țări agrare și a unui mix de culturi și trece la o uniformizare forțată. Dezvoltarea însă nu respectă ordinele de partid și nu cunoaște uniformizarea cerută.
Decalajul dintre rural și urban se menține de-a lungul ultimilor 100 de ani. Între anii 1918-1947 țara era preponderent rurală, majoritatea populației (peste 70%) practica agricultura fără rezultate semnificative comparativ cu vecinii noștri din Balcani, rata de educație era extrem de scăzută în rândul populației și la 1900 eram în top la analfabetism.
Între anii 1947-1989, comunismul forțează urbanizarea și mare parte dintre cei care odinioară practicau agricultura sunt expropriați și încadrați în procesul de industrializare. Agricultura trece printr-un proces de mecanizare, fapt ce crește ideea de țară producătoare în domeniul agricol însă, comparativ cu alte state din regiune, ea rămâne o activitate insuficient eficientizată și presată de susținerea procesului de industrializare foarte costisitor. Nu eram nicicum ”grânarul” Europei.
Decalajul persistă și după căderea regimului comunist, în mediul rural activitatea preponderentă rămâne agricultura însă parcelarea fărâmițată a terenurilor cultivate nu atrage dezvoltarea economică așteptată. Producem mult însă excelăm la culturile ieftine pe care le exportăm vrac, în vreme ce alte economii prosperă prin gradul ridicat al procesării acestor culturi și livrarea produselor finite către comunitatea europeană, inclusiv către piața românească. România a importat în 2016 produse în valoare de 67,344 miliarde de euro, cu 4,5 miliarde mai mult decât în anul precedent, iar această tendință persistă. Mai mult, 20% din această valoare fiind reprezentată de importul produselor alimentare.
Formele activității economice
Activitățile economice în cele trei perioade la care ne uităm păstrează forma unei serii de activități pe care le regăsim astăzi sub denumirea de antreprenoriat. În perioada interbelică marii fermierii, negustorii, industriașii și producătorii reprezentau comunitatea de antreprenori români. Plasarea a 78,2% din populația României ca activă în domeniul agriculturii, conform recensământului din 1930, nu atrăgea după sine și o participare la piața economică a acestora, majoritatea producând doar pentru consum propriu.
Perioada comunistă ne aduce un alt tip de organizare a activității economice prin procesul industrializării ce adună o parte consistentă a populației, 6,38 milioane de români munceau în industrie în 1989, față de 1,2 milioane în 1950. În vreme ce antreprenoriatul supraviețuiește în orașe sub forma micilor producători și a artizanilor, iar satul conservă meșteșugarii și țăranii individuali despre care nu avem date oficiale, dar care reprezintă procente reduse.
După căderea regimului comunist societatea se întoarce către inițiativa antreprenorială, însă reticența la asociere și teama pierderii proprietății pe care acest regim le lasă moștenire în mentalul colectiv sunt principalele piedici în dezvoltarea potențialului existent. Deși practică agricultura, doar 17% din gospodăriile rurale comercializează produsele obținute.
În toate aceste perioade, observăm o constantă nefastă cu care se confruntă societatea noastră, aceea a corupției la toate nivelurile. Iar dacă subiectul este larg dezbătut în perioada actuală și perioada comunistă era vădit controlată de cadrele de partid, idealizata perioadă interbelică surprinde și ea prin exemple ale acestui fenomen (și aici). Excepționalismul nu se reflectă în realiatate pe cât ne-am fi dorit.
Un lucru ne rămâne drept călăuză indiferent de perioadă și acela este că românului îi place să aibă rost. Rostul ni l-am găsit și în perioada de emancipare națională, și în cea a proiectelor megalomane. Și astăzi ni-l găsim, mulți dintre noi în exil.
Pe 15 martie 2018, la a șaptea ediție a Romanian Business Leaders (RBL) Summit, peste 300 de antreprenori și șefi de companii din România vor discuta despre acele repere pe care le putem lua din trecut pentru a ne servi cu folos în viitor.
Discuția este moderată de Dragoș Neacșu (CEO Erste Asset Manegement) care îi cheamă alături pe Iulian Stănescu (Expert Institutul de Cercetare a Calității Vieții), Ilie Stepan (Compozitor, muzician și fondator Pro Musica), Vlad Voiculescu (Antreprenor social, Co-fondator România 100, fost Ministru al Sănătății) și E.S. Päivi Pohjanheimo (Ambasadorul Finlandei în România). Mai multe detalii despre RBL Summit pe www.summit.rbls.ro.