Paradox? România câștigă locuitori de câțiva ani. O decizie de stat din 2022 a inversat tendința țării de a pierde populație

România a înregistrat anul trecut 307.592 de imigranți temporari de lungă durată, față de 205.343 de emigranți, ceea ce înseamnă un sold pozitiv de 102.249 de persoane, potrivit datelor actuale analizate de Profit.ro.

Datele se referă la persoanele care își mută reședința obișnuită pentru cel puțin 12 luni și includ atât cetățeni români, cât și străini.

Cifra confirmă o schimbare care se conturează de mai mulți ani, de când statul român a aprobat contingente mai mari de imigranți non-UE. România a devenit astfel nu doar o țară din care se pleacă, ci și una care atrage un număr important de locuitori.

CITEȘTE ȘI "Concurs cu rezultate deja știute în instituții publice!". Foarte mulți bugetari cred că unele concursuri la stat au rezultatul stabilit dinainte - sondaj GRAFICE

O parte importantă a fenomenului este legată de recrutarea de forță de muncă din Asia.

Ultimele date detaliate disponibile la nivel european (Eurostat), cele pentru 2024, care explică și plusul de locuitori ai țării din 2025, arată că 64,5% dintre imigranții care au venit în România erau cetățeni români, iar 35,5%, erau cetățeni străini.

În sens invers, din cei aproximativ 215.000 de emigranți din 2024 majoritatea erau români, dar o parte erau și cetățeni străini care părăseau România.

Rezultatul este că soldul migrator pozitiv nu poate fi explicat doar prin revenirea românilor din străinătate. România a început să acumuleze și un sold pozitiv consistent de cetățeni străini.

Peste 140.000 de angajați din afara UE

La sfârșitul anului 2024, în România erau peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.

CITEȘTE ȘI HSBC: Leul s-ar putea deprecia și mai mult. Criza politică pune presiune pe rezervele BNR

Cele mai importante domenii erau producția, cu 29.141 de angajați non-UE, construcțiile, cu 28.538, comerțul, cu 20.008, HoReCa, cu 18.844, și serviciile administrative și suport, cu 12.189.

Mai mult de 60% dintre avizele emise în 2024 au fost pentru ocupații precum muncitori în agricultură, construcții, curățenie și manipulare de marfă. Principalele țări de origine au fost Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.

OECD confirmă evoluția. Numărul cetățenilor din state terțe care aveau permis de ședere pentru muncă în România a crescut de la circa 52.000 în 2022 la peste 100.000 la sfârșitul lui 2024, aproape jumătate dintre aceștia provenind din Nepal și Sri Lanka.

Numărul cetățenilor din afara UE cu contract de muncă activ ajunsese deja la aproape 140.000 în august 2024.

Originea: anul 2022

Ruptura dintre pierderea de locuitori și câștigul de rezidenți s-a întâmplat în 2022. Statul român a majorat puternic și capacitatea administrativă de a importa forță de muncă.

CITEȘTE ȘI Tinerii români, printre primii în UE la contraperformanța “Neither in Employment, Education or Training”. Nu muncesc și nu învață. Două regiuni sunt între primele patru din Europa GRAFIC

Plafonul anual a crescut de la numai 22.000 de lucrători în 2018 la 100.000 în 2022, nivel păstrat ulterior în 2023, 2024 și 2025.

În 2023, contingentul de 100.000 a fost practic anual epuizat. De exemplu, 2024 au fost depuse peste 130.000 de solicitări, iar Inspectoratul General de Imigrație (IGI)  a emis peste 106.000 de autorizații de muncă.

2025 confirmă evoluția. Vine populație pentru piața muncii

Tendința a continuat și în 2025. Numai în București, IGI a gestionat situația juridică a peste 102.000 de cetățeni din state terțe, cei mai numeroși fiind cei din Nepal, Turcia și Sri Lanka. Principalul motiv pentru ședere a fost munca.

CITEȘTE ȘI Schimbări pe piața muncii: Supraimpozitarea contractelor part-time, eliminată etapizat de la 1 ianuarie 2027. Măsuri pentru descurajarea „nemuncii” - programul guvernului Siegfried Mureșan

Structura datelor INS pentru 2025 este compatibilă cu această schimbare. Din cei 307.592 de imigranți, 180.160 sunt bărbați, adică aproape 59%, iar cele mai mari fluxuri sunt concentrate în grupele de vârstă active.