Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit în 2018 la 9,41 miliarde de euro, de la 5,97 miliarde de euro în 2017, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a excedentelor mai mici din exporturile de servicii și a reducerii veniturilor secundare, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Poziția contului curent s-a deteriorat pentru cel de-al patrulea an consecutiv, în condițiile creșterii rapide a importurilor de bunuri, peste dinamica exporturilor, și se află în cea mai proastă poziție de după 2012, cu o pondere în produsul intern brut de 4,6%, potrivit calculelor Profit.ro pe baza estimărilor Comisiei de Prognoză a nivelului PIB din 2018.
Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,63 miliarde de euro față de 2017 la 14,8 miliarde de euro, în timp ce balanța serviciilor, care a contribuit, în ultimii ani, la contrabalansarea importurilor ridicate, a înregistrat un excedent mai mic cu 102 milioane de euro la 8,1 miliarde de euro.
Importurile de bunuri au crescut anul trecut cu 10,5% la 76,7 miliarde de euro, în timp ce exporturile au avansat cu 8,2% la 61,9 miliarde de euro.
La capitolul sericii, exporturile au crescut cu 6,3% la 22 de miliarde de lei, mai lent decât importurile, care au avansat cu 11,4% la 13,9 miliarde de euro. Cea mai mare creștere a deficitului pe categorii de servicii s-a înregistrat n turism, cu o adâncire a soldului net negativ de la 837 de milioane de euro în 2017 la 1,2 miliarde de euro anul trecut, în condițiile în care românii au cheltuit 3,65 miliarde de euro în afara țării, cu 19% mai mult decât în 2017.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare , impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, situația stă mai rău decât în 2017, în condițiile în care deficitul e mai mare cu 322 de milioane de euro la 4,96 miliarde de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a scăzut cu 394 de milioane de euro, la 2,25 miliarde de euro, pe fondul unor intrări mai reduse de bani. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene.
Poziția externă a Românei a trecut printr-o perioadă de ajustare după 2008. Ponderea deficitului de cont curent a scăzut de la 11% din PIB la un nivel de circa 5% în perioada 2009-2012, pentru ca în 2013-2015 să se învârtă în jurul a 1% din PIB. Politica fiscală a devenit relaxată în anii următori, astfel că deficitul de cont curent a crescut la 2,1% în 2016, 3,2% în 2017 și 4,6% în 2018.
BNR avertiza, recent, că deficitul de cont curent este unul dintre factorii fundamentali care pun presiune pe deprecierea leului și că urmează o perioadă de ajustare în economie, după ce Guvernul a dat creșteri salariale peste potențialul intern.
Una dintre probleme este că investițiile străine directe nu mai acoperă decât parțial cheltuielile externe făcute de România.
Investițiile nerezidenților au crescut anul trecut cu 2,9% de la 4,8 miliarde de euro în 2017 la 4,94 miliarde de euro, mult mai lent decât deficitul de cont curent, pe care îl mai acoperă doar pe jumătate, față de anii anteriori când îl acoperea în proporție de 80% sau integral.
Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat anul trecut 4,04 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 894 milioane euro.
