Aproximativ 60 de siderurgiști protestau marți dimineață în fața Prefecturii Galați, nemulțumiți că au restanțe salariale neachitate din vara anului trecut. O altă problemă reclamată este situația incertă a combinatului, după ce niciun investitor nu s-a prezentat nici la cea de-a doua licitație organizată în luna iunie. O delegație a protestatarilor a fost primită de prefectul George Toderașc.
„Sunt aproximativ 50-60 de persoane care protestează. Domnul prefect a coborât în mijlocul lor și a revenit pentru discuții cu o delegație a siderurgiștilor”, a declarat pentru News.ro Teodora Diaconița, purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Galați.
Principalele nemulțumiri ale siderurgiștilor
Una dintre principalele nemulțumiri vizează componenta salarială: drepturile aferente lunilor mai și iunie nu sunt achitate și nici nu li s-a comunicat dacă vor mai fi acoperite sau nu de la Fondul de Garantare Salarială.
Conform unui proiect de ordonanță de urgență adoptat de Guvern în februarie 2026, salariații ai căror angajatori intră în procedura concordatului preventiv pot beneficia de până la șase salarii medii brute pe economie.
În cazul combinatului siderurgic, această măsură ar urma să expire în iulie. Siderurgiștii spun că nimeni nu le-a comunicat care este exact situația.
La salariile restante se adaugă, pentru cei care au muncit și nu au fost în șomaj tehnic, bonurile de masă, neonorate de la jumătatea lunii august 2025.
În plus, și cei câteva sute din aproximativ 2.500 de salariați care se mai prezentau la muncă trec de astăzi la regim de săptămână redusă de lucru.
„Pe fondul pieței slabe și al înrăutățirii bruște a costurilor energetice (tarifele la electricitate s-au dublat), vă informăm că, începând din 7 iulie 2026, intrăm în regim de «săptămână redusă de lucru» (S.R.L.), o zi pe săptămână, timp de o lună. Măsura se aplică la nivelul întregului combinat și în toate echipele. Departamentele vor organiza optim prezența personalului, prin rotație, astfel încât să se asigure integritatea angajaților, securitatea și funcționalitatea echipamentelor și bunurilor, precum și protejarea mediului înconjurător”, se arată într-un documentul intern transmis de conducerea Liberty Galați săptămâna trecută, document consultat de News.ro.
Necunoscutele legate de producția combinatului
O altă problemă este legată de reluarea producției: nici la licitația din 19 iunie nu s-a prezentat vreun investitor, deși prețul de pornire la cea de-a doua licitație a fost scăzut de la 709 la 463 milioane de euro.
Din cele cinci companii interesate, care au cumpărat caietele de sarcini, niciuna nu a depus scrisoarea de garanție care să-i permită să facă o ofertă.
Reprezentanți din administrația combinatului au declarat pentru News.ro că investitorii înscriși au fost:
UMB Steel SRL, din grupul UMB, deținut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în proiectare și construcții de drumuri și poduri, producerea de metale feroase și de produse din beton pentru construcții sau producerea energiei electrice. Pe 8 aprilie 2026, Consiliul Concurenței a autorizat preluarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara de către UMB Steel;
Metinvest B.V., un grup de companii siderurgice și miniere cu operațiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie și SUA. Grupul este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov;
Jindal Steel (International), cu operațiuni internaționale pe piața oțelului, energiei și a minereurilor. În 2025, a preluat combinatul din Ostrava (Cehia);
Sidenor Steel Industry - cel mai mare producător grec de produse din oțel;
JSW Steel Limited - un producător multinațional indian de oțel, cu sediul în Mumbai.
Care ar putea fi etapele următoare pentru combinatul siderurgic din Galați
„Vom merge către Comitetul interministerial și creditori, să discutăm care este pasul următor", a precizat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galați. Discuția avea loc la momentul celei de-a doua licitații, la mijlocul lunii iunie.
Creditorii principali la care face referire Cîrlănaru sunt Exim Banca Românească și ANAF, care au de recuperat împreună aproximativ 400 de milioane de euro.
„Pasul următor presupune una din două variante: fie organizarea unei noi licitații, la acest preț, în aproximativ 30 de zile. Fiind același preț, termenul ar putea fi chiar și scurtat. Cealaltă variantă presupune schimbarea modalității de vânzare. Există, conform legii, și modalitatea negocierii directe, se poate schimba și planul pe de-a-ntregul, evident, dar asta doar dacă are un fundament. Este decizia creditorilor ce se întâmplă mai departe. Până atunci, compania rămâne tot în concordat, tot cu lipsă de activitate", a explicat Cîrlănaru care ar fi principalele direcții pentru perioada următoare.
Nici în ceea ce privește activitatea de tolling (producție în regim de închiriere a facilităților industriale, n.r.) nu s-a semnat încă un contract, deși mai multe companii s-au arătat interesate, de la începutul anului și până în prezent.
