Marcel Ciolacu susține că măsura ar avea scopul de a estompa ”dezastrul economic” din mandatul premierului Ilie Bolojan.
Reacția apare după ce INS a anunțat astăzi, prin date revizuite, că România a avut o recesiune tehnică și în 2024, când Guvernul era condus de Ciolacu.
Inițial, INS indica creșteri ale produsului intern brut de +0,5% și +0,1% în primele două trimestre din 2024. Acum, însă, este anunțat că produsul intern brut a scăzut, în realitate, în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare.
Astfel, România a fost în recesiune tehnică și la începutul anului 2024.
”Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creșterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan! Acestea este cea mai grosolană manipulare a statisticii ce demonstrează disperarea actualului premier, după ce scăderea economiei din ultimul trimestru, de aproape 2%, este de patru ori mai mare decât așteptările tuturor anailiștilor”, susține Marcel Ciolacu.
Acesta afirmă că ”românii nu mai pot fi prostiți cu cifre”: ”Ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”.
Ciolacu susține că premierul își asumă nemeritat evoluția economică din 2025.
”Ipocrizia absolută este că Bolojan se laudă cu creșterea economică de 0.6% pe 2025, deși nu are vreun merit. Totul are la bază numai avansul din primele două trimestre din an – când el doar făcea figurație la Cotroceni. Următoarele două trimestre i se datorează exclusiv, iar acestea sunt echivalente cu recesiunea”, a mai declarat Marcel Ciolacu.
Totodată, fostul premier critică măsurile economice adoptate de actualul Executiv.
”Acestea este efectul marilor reforme ale lui Bolojan – tăiem tot, nu contează viețile oamenilor! De fapt, acesta este modelul Bolojan nu de acum, ci din ultimul deceniu. Pentru cine vrea să vadă adevărul, am atașat un clip cu atitudinea lui Bolojan, din 2018, pe când era baronul absolut din Oradea și îi trata pe medicii de acolo ca pe niște sclavi”., afirmă Marcel Ciolacu.
În finalul postării, Ciolacu susține că actualul premier aplică același model la nivel național.
”Acum, singura diferență este că aplică același model, «fără excepții», pentru toți românii, evitându-i cu grijă doar pe cei foarte bogați și multinaționalele. În cazul lor, premierul găsește mereu resurse nelimitate de empatie”, susține Marcel Ciolacu.
România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică anunțată vineri de către specialiști era inevitabilă și anticipată, întrucât România a început trecerea de la ”un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”.
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică
Economia României a frânat puternic în trimestrul al patrulea și și-a redus atât dinamica anuală, cât și pe cea trimestrială.
De ce este important Recesiunea tehnică definește o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Acest concept este diferit de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum evoluția ocupării forței de muncă, producția industrială sau venitul disponibil.
România a mai trecut prin recesiuni tehnice cauzate de tranziția post-comunistă (1996-1999) sau de pandemia COVID-19 (2020).
De asemenea important Este un semnal de alarmă pentru economie și poate fi un avertisment pentru investitori, afaceri și guverne, necesitând ajustări strategice, precum stimulente fiscale sau revizuirea bugetelor.
Pe tot anul 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, arată datele semnal de la Statistică.
În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la 0,1% pe seria brută, de la 1,7% în trimestrul precedent.
Mai mult, în termeni trimestriali, economia a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul al treilea. În trimestrul al treilea scăzuse cu 0,1% față de precedentul.
Cele două trimestre consecutive de scădere înseamnă că tehnic economia se află în recesiune.
Pentru 2026, economiștii se așteaptă la o accelerare a creșterii economice la circa 2%, deși datele probabil vor fi revizuite în jos pe seama performanțelor slabe din trimestrul al patrulea, care de regulă are un efect și în startul noului an.
Detaliile PIB din trimestrul patru vor fi publicate ulterior de Statistică, datele de azi fiind unele semnal.
Datele privind încrederea sugerau o contracție economică în a doua parte a lui 2025, pe fondul aplicării măsurilor de reducere a deficitului, în principal creșteri de taxe (TVA și accize) și unele tăieri de cheltuieli.
Mai mult, pesimismul consumatorilor s-a prelungit și la startul acestui an, când au intrat în vigoare alte creșteri de taxe, de data aceasta locale. Totodată, impozitele pe dividende au fost majorate la început de an.
Inflația a crescut puternic începând cu luna iulie, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi, din august, ca urmare a majorării taxelor pe consum, efect care s-a văzut imediat în prețuri.
Rata inflației aproape s-a dublat de la puțin peste 5% la aproape 10% pe an, fiind cea mai ridicată din UE.
Vânzările firmelor, pe fondul inflației și al pesimismului consumatorilor, au scăzut începând cu luna august și abia au crescut pe ansamblul lui 2025.
Industria a încheiat, de asemenea, cel mai probabil cu un nou an de contracție, având în vedere cererea externă încă redusă.
