Economiștii băncilor comerciale au început să reducă din nou estimările privind creșterea economică a României în acest an, după ce datele din primul trimestru au relevat o structură «fragilă» a dinamicii PIB. Mai mult, perspectivele de creștere sunt încețoșate de măsurile fiscale ce urmează să fie luate în perioada următoare pentru reducerea deficitului bugetar.
Economia a stagnat în termeni secvențiali (față de T4 2024) în primul trimestru al anului 2025 și a avansat cu doar 0,3% în termeni anuali, arată datele estimate publicate azi de Statistică.
Consumul a rămas principalul motor de creștere economică, cu 2,5 puncte procentuale, în timp ce investițiile au avut o contribuție pozitivă, însă de nivel redus, de 0,9 pp. Variația stocurilor a adăugat 1 pp. Însă toate aceste contribuții au fost compensate de exportul net, care a avut o contribuție de -4,1 puncte procentuale, pe fondul importurilor ridicate și a exporturilor slabe.
ING Bank vede avansul PIB la doar 0,8%, față de estimarea anterioară de 1,2%, redusă de asemenea de la 1,6% în primăvară.
„Având în vedere începutul slab al anului și datele de înaltă frecvență slabe, ne așteptăm acum ca creșterea PIB în 2025 să fie de 0,8%, riscurile fiind ca aceasta să fie mai redusă. Investițiile, în special cele legate de fondurile UE și un sezon agricol mai promițător, sunt principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului 2025”, arată Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Pe partea de ofertă, industria și activitățile profesionale au scăzut câte 0,5 pp, respectiv 0,2 pp din creșterea PIB, construcțiile au adăugat 0,4 pp, în timp ce restul sectoarelor au avut contribuții neutre – IT&C a adăugat 0,1 pp, imobiliarele 0,1 pp, agricultura și comerțul au avut contribuții 0.
BCR scade prognoza de creștere de la 1,8% la 1,3%, în condițiile în care în martie vedea încă o creștere de 2% pentru acest an. Mai mult, analiștii băncii avertizează cu privire la potențialele efecte negative suplimentare ale măsurilor fiscale ce urmează să fie adoptate în perioada următoare.
„Ca urmare a măsurilor mult așteptate de consolidare fiscală, care vor fi probabil implementate mai târziu în acest an, consumul este așteptat să decelereze în continuare în 2025. Investițiile vor fi un factor cheie pentru creșterea din acest an și vor fi foarte importante pentru a urmări absorbția fondurilor UE. Efectul negativ puternic al exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever în acest an, fie din cauza îmbunătățirii cererii externe, fie a efectelor de bază combinate cu un consum intern mai slab. Există, de asemenea, așteptări pentru un an agricol mai bun, care ar putea stimula creșterea economică, efectele acestui lucru urmând să fie vizibile abia în trimestrul al treilea” , arată Vlad Ioniță, analist la BCR Cercetare.
Tătaru de la ING Bank consideră de asemenea că perspectiva este încețoșată de pachetul fiscal discutat în aceste zile de partidele ce ar urma să formeze noua coaliție de guvernare. Mai mult, inflația este de așteptat să crească pe fondul facturilor mai mari la curent.
„Noile măsuri fiscale vor afecta probabil consumul și investițiile private. În același timp, liberalizarea prețurilor la energia electrică din iulie 2025 ar putea declanșa o creștere bruscă a costurilor energiei. Primele semnale indică o creștere solidă, cu două cifre, a prețurilor la electricitate, ceea ce ar putea împinge inflația spre zona de 6,0% în a doua jumătate a anului 2025”, arată Tătaru.
Aminitm că anul trecut creșterea economică a încetinit puternic, la 0,8%, față de 2,4% în 2023. Deficitul bugetar de 9,3% din PIB a stimulat consumul, care a avut o contribuție de 3,8 pp la creșterea PIB, însă acesta a fost acoperit de importuri în creștere, ceea ce a dus la un export net cu o contribuție de -2,9 pp.
Pentru 2026, ING menține prognoza la 2,2%, în timp ce BCR păstrează estimarea de 3,1%.
